7 Minute
Un amplu studiu prospectiv din Brazilia, publicat în Neurology (American Academy of Neurology) la 3 septembrie 2025, a constatat că persoanele care consumă cantități mari din anumiți îndulcitori artificiali prezintă scăderi mai rapide ale memoriei și ale abilităților cognitive în timp. Urmărind 12.772 adulți cu vârsta medie de 52 de ani timp de aproximativ opt ani, cercetătorii au observat că cei care au consumat cel mai mult au înregistrat un declin cognitiv echivalent cu aproximativ 1,6 ani de îmbătrânire cerebrală suplimentară comparativ cu cei cu cel mai mic consum. Asociația a fost cea mai puternică la participanții sub 60 de ani și în rândul persoanelor cu diabet.
Designul studiului și principalele constatări
Cercetătorii au colectat informațiile dietetice inițiale prin chestionare de frecvență alimentară care acopereau anul anterior. Au cuantificat aportul a șapte îndulcitori cu puține sau fără calorii, folosiți frecvent în alimente și băuturi ultraprocesate: aspartam, sacarină, acesulfam-K, eritritol, xilitol, sorbitol și tagatoză. Participanții au fost grupați în categorii de consum scăzut, mediu și ridicat. Grupul cu cel mai scăzut consum a avut în medie aproximativ 20 mg/zi de îndulcitori în total, în timp ce grupul cel mai ridicat a avut în medie 191 mg/zi — aproximativ cantitatea de aspartam dintr-o doză tipică de băutură dietetică. Sorbitolul a fost cel mai consumat în medie (aproximativ 64 mg/zi).
Testele cognitive — administrate la începutul studiului, la jumătatea perioadei de urmărire și la final — au evaluat fluența verbală, memoria de lucru, reamintirea cuvintelor și viteza de procesare. După ajustarea pentru vârstă, sex, educație, hipertensiune, boli cardiovasculare și alți potențiali factori de confuzie, grupul cu cel mai mare consum a înregistrat o scădere generală a cognitiilor cu 62% mai rapidă decât grupul cu cel mai mic consum, echivalentă cu aproximativ 1,6 ani de îmbătrânire cerebrală. Grupul cu consum mediu a înregistrat un declin cu aproximativ 35% mai rapid (aproximativ 1,3 ani). Când datele au fost stratificate pe vârstă, asociațiile s-au observat la adulții cu vârsta sub 60 de ani, dar nu la cei peste 60 de ani. Persoanele cu diabet au prezentat o legătură mai puternică între aportul mai mare de îndulcitori și declinul cognitiv mai rapid.
Când au fost analizate îndulcitoarele individuale, aspartamul, sacarina, acesulfam-K, eritritolul, xilitolul și sorbitolul au fost asociate cu un declin cognitiv global mai rapid, în special la testele legate de memorie. Nu s‑a detectat nicio asociere pentru tagatoză.
Context științific și posibile mecanisme
Acest studiu observațional se adaugă unui corp tot mai mare de cercetare care examinează căi metabolice, vasculare și legate de microbiom care ar putea conecta dieta cu îmbătrânirea cerebrală. Mai multe mecanisme, care nu se exclud reciproc, sunt plauzibile și sunt investigate:
- Axa intestin-creier: Îndulcitorii artificiali pot modifica compoziția și funcția microbiomului intestinal în moduri care pot influența inflamația systemică și procesele neuronale.
- Efecte metabolice și vasculare: Unele substituenți ai zahărului pot modifica metabolismul glucozei sau semnalizarea insulinei indirect, crescând potențial factorii de risc vascular deja asociați cu declinul cognitiv.
- Neuroinflamație și stres oxidativ: Expunerea cronică la anumiți aditivi ar putea contribui la inflamație de grad scăzut sau la procese oxidative care accelerează îmbătrânirea neuronală în timp.
Este important că autorii studiului au subliniat că rezultatele lor indică o asociere, nu cauzalitate. Legătura dintre aportul mai mare de îndulcitori artificiali și declinul cognitiv mai rapid nu dovedește că îndulcitorii deteriorează direct creierul. Confuzia reziduală, cauzalitatea inversă și erorile de măsurare (dieta auto-raportată) sunt explicații posibile.
Limitări și interpretare
Limitările cheie includ dependența de date dietetice auto-raportate care pot fi afectate de erori de memorie, designul observațional care nu poate stabili cauzalitatea și faptul că nu au fost incluse toate îndulcitoarele de pe piață. În plus, alimentele ultraprocesate conțin numeroase ingrediente și profiluri nutriționale care ar putea contribui la efectele observate, făcând dificilă izolarea impactului îndulcitorilor individuali. Cercetătorii au ajustat pentru mulți covariabili, dar factori neraportați de stil de viață, socioeconomici sau de sănătate ar putea influența în continuare rezultatele.
"Îndulcitorii cu puține sau fără calorii sunt adesea văzuți ca o alternativă sănătoasă la zahăr," a spus Claudia Kimie Suemoto, MD, PhD, autoarea principală și cercetătoare la Universitatea din São Paulo. "Totuși, constatările noastre sugerează că anumiți îndulcitori pot avea efecte negative asupra sănătății creierului în timp. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste rezultate și pentru a explora alternative mai sigure."
Implicații pentru sănătatea publică și alegeri
Pentru clinicieni și profesioniști din sănătatea publică, studiul semnalează necesitatea unor recomandări echilibrate privind înlocuitorii de zahăr. Persoanele cu diabet se bazează adesea pe îndulcitori artificiali pentru a-și gestiona glicemia și a reduce aportul caloric; constatările actuale nu înseamnă că aceștia ar trebui să înceteze brusc utilizarea fără a consulta furnizorii de îngrijire medicală. Mai degrabă, studiul susține o abordare precaută: minimizați consumul de alimente și băuturi ultraprocesate, citiți etichetele produselor și luați în considerare alternative pe bază de alimente integrale atunci când este posibil.
Pași pe termen scurt pentru consumatori pot include înlocuirea băuturilor aromate sau dietetice cu apă, ceai sau cafea neîndulcite și alegerea fructelor proaspete sau a iaurtului simplu în locul gustărilor ambalate îndulcite. Îndulcitorii naturali (de exemplu, mierea, siropul de arțar) conțin calorii și au propriile efecte metabolice; siguranța lor în comparație cu alternativele artificiale pentru sănătatea creierului pe termen lung rămâne de testat riguros.
Comentariu de specialitate
Dr. Ana P. Mendes, neurolog și cercetătoare în sănătate publică, comentează: "Acest studiu este important deoarece este mare, pe bază de populație și longitudinal, ceea ce întărește încrederea în asociere. Dar nu este ultimul cuvânt. Pentru moment, mesajul pragmatic este moderația: reduceți dependența de alimente și băuturi ultraprocesate, fiți atenți la dimensiunile porțiilor și consultați un clinician dacă vă bazați pe îndulcitori artificiali pentru gestionarea diabetului. Studii randomizate și mecanistice viitoare vor fi esențiale pentru a determina dacă anumite îndulcitori au efecte neurobiologice directe."
Concluzie
Un mare studiu de cohortă brazilian leagă consumul mai ridicat al mai multor îndulcitori artificiali comuni de un declin mai rapid al memoriei și al abilităților cognitive generale, un tipar echivalent cu aproximativ 1,6 ani de îmbătrânire cerebrală suplimentară în rândul celor care consumă cel mai mult. Asociația a fost cea mai puternică la adulții sub 60 de ani și la persoanele cu diabet. Deși rezultatele ridică întrebări privind sănătatea publică legate de utilizarea pe termen lung a unor îndulcitori cu puține sau fără calorii, ele nu stabilesc cauzalitate. Clinicienii și consumatorii ar trebui să evalueze beneficiile și riscurile potențiale, să acorde prioritate alimentelor integrale și să aștepte noi cercetări, inclusiv studii randomizate și mecanistice, pentru a clarifica dacă și cum anumiți îndulcitori influențează îmbătrânirea creierului.
Sursa: sciencedaily
Comentarii