5 Minute
Cercetătorii raportează că keratina extrasă din lâna de ovine poate forma un strat protector asemănător smalțului pe dinți, oferind o abordare durabilă și cu cost redus pentru a opri evoluția timpurie a cariilor. Echipa, condusă de specialiști în stomatologie de la King's College London, și-a publicat constatările în Advanced Healthcare Materials și a demonstrat că un film de keratină pe bază de apă atrage minerale din salivă pentru a construi o suprafață dură, cristalină, care imită smalțul natural.
Cariile netratate reprezintă cea mai răspândită afecțiune a sănătății orale la nivel mondial, afectând aproximativ 2 miliarde de oameni. Smalțul — stratul exterior foarte mineralizat al dinților — nu se regenerează odată pierdut, lăsând persoanele vulnerabile la durere, carii și pierderea dinților. Materialele restauratoare actuale se bazează adesea pe rășini plastice care pot fi mai puțin durabile și pot oferi un aspect nenatural. În schimb, keratina este obținută în mod durabil din reziduuri biologice precum lâna sau părul și ar putea oferi o alternativă mai rezistentă și cu o nuanță apropiată de culoarea naturală a dinților.
Metodele studiului și rezultate cheie
Cercetătorii au extras proteina keratină din fibrele de lână și au formulat un film subțire apos de keratină. Aplicat pe mostre de dinți, acest film a interacționat cu ionii minerali prezenți în salivă simulată. Pe parcursul câtorva săptămâni, stratul de keratină a ghidat depunerea ionilor de calciu și fosfați, formând un înveliș ordonat, cristalin, care seamănă foarte mult cu smalțul biologic din punct de vedere structural și al durității.
Cercetătorii principali au menționat mai multe avantaje: stratul de keratină se formează în condiții blânde și compatibile biologic; se integrează cu suprafața dintelui, spre deosebire de aderarea pasivă a unei rășini; și poate fi ajustat pentru a se potrivi culorii dintelui. Sara Gamea, cercetător în stomatologie la King's College London, a descris keratina drept „o alternativă transformatoare la tratamentele dentare actuale” deoarece provine din deșeuri biologice și evită rășinile plastice toxice. Sherif Elsharkawy, cercetător în protetică dentară la aceeași instituție, a subliniat importanța refacerii smalțului, amintind că „spre deosebire de oase și păr, smalțul nu se regenerează”.
Implicații, limitări și pașii următori
Descoperirea indică mai multe aplicații potențiale: paste de dinți cu keratină disponibile fără prescripție care depun un film protector prin utilizare zilnică; acoperiri profesionale aplicate în cabinet în timpul vizitelor stomatologice; și adjuvanți în medicina preventivă dentară care reduc progresia cariilor incipiente. Investigatori estimează că produsele destinate consumatorilor ar putea ajunge pe piață în doi-trei ani, în funcție de dezvoltări ulterioare, studii clinice și parteneriate industriale.
Întrebări cheie rămân înainte de adoptarea clinică largă. Trebuie validate durabilitatea pe termen lung sub forțele de masticație, rezistența la atacuri acide din dietă, interacțiunea cu fluorul și alți agenți preventivi, precum și producția la scară largă în cadrul unor studii clinice și căi de reglementare. Cercetătorii evaluează, de asemenea, biocompatibilitatea, interacțiunile microbiene și cele mai bune formate de livrare pentru diferite categorii de pacienți.
Perspectivele experților
Dr. Elena Morales, cercetătoare în biomateriale (ficțional), comentează: „Utilizarea unei proteine structurale precum keratina pentru a modela depunerea minerală asemănătoare smalțului este o abordare biomimetică elegantă. Dacă studiile clinice vor confirma durabilitatea și siguranța, aceasta ar putea muta gestionarea cariilor timpurii de la reparație la restaurare, reducând nevoia de plombe invazive.”
Adaugă: „Sustenabilitatea este un mare plus — reutilizarea părului sau lânii din deșeuri pentru a produce biomateriale dentare se aliniază obiectivelor economiei circulare și ar putea reduce costurile pentru comunitățile defavorizate.”
Perspective viitoare și tehnologii conexe
Conceptul de acoperire cu keratină se alătură unui curent mai larg în stomatologie orientat spre materiale biomimetice și strategii regenerative, cum ar fi remineralizarea ghidată de peptide, sticlele bioactive și lacurile eliberatoare de fluor. Combinarea filmelor de keratină cu adaosuri antimicrobiene sau remineralizante ar putea spori valoarea preventivă. Parteneriatele cu industria vor fi esențiale pentru a rafina formulele, a scala producția și a parcurge etapele studiilor clinice și aprobărilor.
Concluzie
Keratina extrasă din lâna de ovine arată potențial ca un strat durabil, asemănător smalțului, care poate atrage calciu și fosfați pentru a reconstrui un strat protector al dintelui. Deși rezultatele de laborator sunt încurajatoare și comercializarea ar putea fi fezabilă în câțiva ani, este nevoie de validare clinică și de date privind performanța pe termen lung. Dacă se dovedește eficient, produsele dentare pe bază de keratină ar putea oferi un instrument accesibil și inspirat biologic pentru prevenirea și repararea cariilor timpurii la nivel mondial.
Sursa: livescience
Comentarii