5 Minute
Oamenii de știință au descoperit că keratina, o proteină structurală prezentă din abundență în păr, piele și lână, poate forma un strat protector asemănător smalțului pe dinți și ar putea opri cariile dentare mai eficient decât pastele de dinți obișnuite cu fluor. În experimente realizate la King's College London, cercetătorii au extras keratină din lână de oaie și au observat că aceasta dezvoltă un schelet dens, asemănător cristalului, pe suprafața dinților în contact cu saliva. Acest schelet atrage ioni de calciu și fosfat, promovând creșterea unui strat mineral care imită smalțul natural, cea mai dură parte a dintelui. Spre deosebire de fluor, care încetinește demineralizarea smalțului și susține remineralizarea doar parțial, keratina oferă un șablon fizic ce protejează țesutul dentar expus și stimulează depunerea noilor minerale. Cercetătorii sugerează că formulele pe bază de keratină pot preveni eroziunea smalțului, pot reface zonele afectate și pot sigila regiunile sensibile, scăzând durerea și reducând necesitatea intervențiilor invazive. Din punct de vedere științific, smalțul dentar este compus în principal din hidroxiapatită, un fosfat de calciu cristalizat. Matricea de keratină observată în studiu imită structura ierarhică și culoarea smalțului, acționând ca un punct de nucleație pentru formarea hidroxiapatitei. Când keratina intră în contact cu saliva, formează rapid un strat aderent, a cărui chimie favorizează concentrarea ionilor de calciu și fosfat, stimulând depunerea treptată a mineralelor. Studiul a folosit keratină extrasă din lână de oaie, testând-o în laborator pe dinți extrași și modele sintetice de smalț. S-au observat cicluri repetate de depunere minerală, ceea ce a dus la formarea unei suprafețe din ce în ce mai dure și groase. Un mare avantaj al keratinei este sursa sa sustenabilă: aceasta poate fi recuperată din deșeuri biologice precum lâna sau părul uman, oferind o alternativă biodegradabilă la materialele pe bază de rășini plastice folosite în stomatologia restaurativă. Autorii studiului descriu keratina drept o alternativă promițătoare și transformatoare în medicina dentară, subliniind potențialul de a reduce dependența de rășinile toxice și de a completa sau chiar înlocui strategiile actuale pe bază de fluor. Sunt necesare însă teste preclinice și clinice suplimentare pentru a confirma siguranța, durabilitatea la forțele de masticație și rezistența la acizi proveniți din dietă și biofilm bacterian. Dacă eficacitatea sa este confirmată la oameni, produsele de igienă orală pe bază de keratină ar putea aduce o schimbare majoră în stomatologia preventivă și regenerativă, oferind o metodă sustenabilă și biomimetică pentru refacerea smalțului dentar. Printre avantajele potențiale se numără reducerea sensibilității, necesitatea mai redusă a procedurilor restaurative și un impact mai mic asupra mediului comparativ cu pastele de dinți convenționale sau compozitele pe bază de rășini. Cercetătorii estimează că astfel de produse ar putea apărea pe piață în doi-trei ani, în funcție de aprobările de reglementare și de colaborările industriale. Printre provocările rămase se numără metodele de fabricație la scară mare, potențialul de reacții alergice la keratină, compatibilitatea cu fluorul sau alți agenți activi și rezistența la uzură pe termen lung, comparativ cu smalțul natural. Alte tehnologii aflate în curs de dezvoltare includ remineralizarea ghidată de peptide, paste cu nano-hidroxiapatită și sticle bioactive, toate având ca scop repararea smalțului fără forări extinse. Dr. Emma Lawson, cercetătoare în biomateriale dentare, susține: „Structurile de keratină sunt un exemplu fascinant de biomimetism – folosim proteine naturale pentru a recrea condițiile fizice și chimice care favorizează creșterea minerală. Mecanismul este susținut științific, însă implementarea clinică va necesita teste riguroase pentru a demonstra durabilitatea și siguranța. Dacă va avea succes, această abordare ar putea completa măsurile preventive existente, inclusiv fluorul, fără a le înlocui din start.” În concluzie, keratina extrasă din păr sau lână se dovedește a fi un material sustenabil și biomimetic, capabil să formeze un strat protector asemănător smalțului și să stimuleze regenerarea minerală a dinților. Datele din laborator sugerează că ar putea preveni și chiar inversa eroziunea smalțului mai eficient decât fluorul. Totuși, studii clinice ample, aprobările de reglementare și extinderea producției sunt necesare pentru ca pastele de dinți cu keratină să fie disponibile publicului larg. Această inovație reflectă tendința ascendentă a stomatologiei regenerative de a utiliza materiale biologice naturale pentru restaurarea funcției dentare și reducerea impactului asupra mediului.
Sursa: gizmodo
Comentarii