Sisteme de răcire și sănătatea: riscuri, prevenție și cele mai bune practici pentru calitatea aerului interior

Sisteme de răcire și sănătatea: riscuri, prevenție și cele mai bune practici pentru calitatea aerului interior

0 Comentarii Radu Marin

7 Minute

Prezentare generală: Când sistemele de climatizare pot afecta sănătatea

Aerul condiționat (AC) crește confortul și reduce umiditatea interioară, însă sisteme neîntreținute sau defecte pot reprezenta riscuri serioase pentru sănătate. Microbiologii și experții în calitatea aerului interior avertizează că instalațiile HVAC contaminate pot elibera alergeni, vapori chimici și agenți patogeni în spațiile închise, contribuind la apariția așa-numitului „sindrom al clădirii bolnave” și, în unele situații, la izbucniri de infecții respiratorii sau de alt tip. Acest articol analizează datele științifice, identifică principalele pericole microbiene și chimice, și prezintă strategii practice de prevenție pentru managerii de clădiri și ocupanți.

Ce este sindromul clădirii bolnave și cum se manifestă?

Sindromul clădirii bolnave (SBS) descrie un grup de simptome nespecifice resimțite de persoane care petrec mult timp într-o anumită clădire. Simptomele apar de obicei în timpul prezenței în clădire și se ameliorează după plecare. Cele mai frecvente sunt durerile de cap, amețelile, congestia sau secrețiile nazale, tusea persistentă sau respirația șuierătoare, iritațiile sau erupțiile cutanate, dificultăți de concentrare și oboseală. SBS se regăsește cel mai des la angajați din birouri sau instituții (spitale, școli), dar poate apărea în orice spațiu închis cu calitate precară a aerului interior.

Context științific: SBS nu este o boală unică, ci un sindrom asociat cu calitatea aerului interior, eficiența ventilației, controlul umidității și sursele de contaminanți. Mai mulți factori biologici (mucegaiuri, bacterii, virusuri), chimici (compuși organici volatili din detergenți sau scurgeri de refrigerant) și fizici (ventilație insuficientă, aer uscat) pot interacționa și crește frecvența sindromului.

Dovezi din studii și observații clinice

Studiile observaționale au identificat o incidență mai mare a simptomelor SBS în clădiri cu aer condiționat față de cele ventilate natural. De exemplu, un studiu din 2023 desfășurat în India a comparat 200 de adulți sănătoși ce lucrau 6-8 ore zilnic în birouri cu AC, cu 200 care nu foloseau astfel de sisteme. Grupul expus la aer condiționat a raportat mai multe simptome de SBS pe parcursul a doi ani, frecvență crescută a simptomelor alergice, funcție pulmonară redusă la testări clinice și absențe mai dese de la serviciu, comparativ cu grupul fără AC. Cercetări independente au confirmat ulterior prevalența crescută a SBS în rândul angajaților din clădiri cu AC.

Aceste rezultate nu indică faptul că aerul condiționat este în mod intrinsec periculos, ci subliniază importanța întreținerii corecte și a ventilației adecvate, pentru a preveni transformarea sistemelor HVAC din surse de confort și filtrare în potențiale surse de contaminanți.

Riscuri microbiene și chimice asociate sistemelor HVAC

Legionella și bacterii transmise prin apă

Bacteria Legionella pneumophila, agentul cauzal al bolii legionarului, proliferează în medii umede și calde, precum turnurile de răcire, tăvile de condens și instalațiile de apă HVAC întreținute deficitar. Boala legionarului este o formă severă de pneumonie, transmisă prin inhalarea aerosolilor ce conțin bacterii. Focarele apar frecvent în hoteluri, spitale sau clădiri de birouri cu sisteme contaminate. Simptomele – tuse, dificultăți respiratorii, dureri toracice, febră – debutează la 2–14 zile de la expunere și necesită adesea internare.

Mucegaiuri și fungi

Depunerile de praf și umiditate din conducte, tăvi de drenaj sau filtre reprezintă un mediu propice pentru fungi precum Aspergillus, Penicillium, Cladosporium și Rhizopus. Sporii lor pot declanșa reacții alergice și iritații respiratorii la persoane sănătoase. Persoanele imunodeprimate pot dezvolta infecții fungice grave, cu risc de pneumonie, abcese și răspândire către organe vitale (creier, ficat, piele).

Transmiterea virală

Deși multe virusuri se răspândesc mai ales prin contact direct sau suprafețe contaminate, există cazuri documentate în care circulația aerului generată de aparatele de AC a favorizat transmiterea virală. Un exemplu dintr-o grădiniță din China a asociat o unitate AC din toalete cu un focar de norovirus transmis aerian. Pe de altă parte, sistemele HVAC bine întreținute, dotate cu filtre performante și ventilație eficientă, pot reduce încărcătura virală din interior – inclusiv SARS-CoV-2 – prin diluarea aerului și captarea particulelor virale.

Rolul umidității, filtrării și substanțelor chimice în gestionarea riscului

Aparatele de aer condiționat scad umiditatea aerului interior, ceea ce duce la uscarea căilor respiratorii și slăbirea barierelor naturale de apărare împotriva agenților patogeni, crescând predispoziția la infecții respiratorii. Filtrele – când sunt curate și cu clasificare corectă (MERV sau HEPA când este posibil) – captează particule, spori și unele bacterii. Filtrele murdare, tăvile de condens necurățate sau schimbătoarele nespălate pot deveni surse de contaminare, eliberând iar microbii în aer.

Expuneri chimice pot apărea din vapori de detergenți, dezinfectanți sau scurgeri de refrigerant, care pot conține compuși organici volatili (VOC) precum toluenul sau formaldehida, substanțe ce pot agrava simptomele respiratorii și contribui la apariția SBS.

Prevenție, tehnologii și recomandări de bună practică

Prevenirea infecțiilor asociate cu AC și reducerea simptomelor SBS implică o abordare integrată:

  • Întreținere periodică HVAC: inspecții planificate, curățarea și schimbarea filtrelor, igienizarea tăvilor de drenaj și a evaporatoarelor, tratarea preventivă a sistemelor cu apă.
  • Filtrare adecvată: utilizarea filtrelor cu rating MERV potrivit; filtre HEPA pentru zone cu risc ridicat (spitale, secții cu pacienți imunodeprimați).
  • Controlul umidității: menținerea umidității relative între 40–60% pentru a limita dezvoltarea mucegaiului și pentru protecția căilor aeriene.
  • Controlul Legionella: implementarea unor programe de gestionare a apei, controlul temperaturii și dezinfecție periodică pentru turnurile de răcire și sistemele de apă.
  • Ventilație și schimb de aer sporit: creșterea aportului de aer exterior pentru diluarea poluanților.
  • Tehnologii avansate: iradiere germicidă UV-C în conducte, ionizare bipolară și senzori de calitate a aerului (inclusiv IoT) pot ajuta la reducerea încărcăturii microbiene și la furnizarea de date utile pentru operatorii de clădiri.

Implicarea proactivă în managementul HVAC scade atât simptomele minore asociate SBS, cât și riscul de infecții severe. Investițiile în mentenanță, monitorizarea calității aerului și educarea ocupanților aduc beneficii importante pentru sănătatea publică, reduc absențele și cresc productivitatea.

„Microbiologii și specialiștii în aer interior subliniază că sistemele de climatizare sunt instrumente: folosite, proiectate și întreținute corect, acestea sporesc sănătatea și confortul; neglijate, pot amplifica contaminarea”, explică experți în domeniu.

Cercetări recente și perspective viitoare

Cercetările actuale vizează cuantificarea dinamicii agenților patogeni aeropurtați în diferite configurații HVAC, evaluarea eficienței noilor tehnologii de filtrare și dezinfectare și dezvoltarea de clădiri inteligente cu senzori interconectați și ventilație automată. Inovațiile viitoare în materiale (suprafețe auto-curățabile), sisteme UV-C mai eficiente și protocoale robuste de gestionare a apei în clădiri promit să reducă suplimentar riscurile legate de HVAC.

Concluzie

Aerul condiționat nu este, în sine, periculos. Totuși, lipsa mentenanței sau defecțiunile pot favoriza sindromul clădirii bolnave și răspândirea bacteriilor, fungilor și, mai rar, a virusurilor. Dovezile epidemiologice și investigațiile de focare subliniază rolul crucial al proiectării corecte a ventilației, întreținerii regulate, filtrării adecvate, controlului umidității și gestionării apei. Pentru managerii de clădiri, ingineri și responsabili de sănătatea publică, prioritizarea igienei HVAC și monitorizarea calității aerului interior sunt esențiale pentru protejarea sănătății ocupanților și scăderea incidenței afecțiunilor legate de calitatea aerului în interior.

Sursa: theconversation

Sunt un explorator de idei – de la ADN până la găuri negre. Scriu despre tot ce este fascinant în știință.

Comentarii

Lasă un Comentariu