4 Minute
Un progres remarcabil în studiul climei europene
Cercetătorii au atins un moment de referință prin analiza unui nucleu de gheață alpină ce consemnează 12.000 de ani de istorie climatică în Europa. Extras din Dôme du Goûter, situat în masivul Mont Blanc la granița dintre Franța și Italia, acest eșantion adânc de gheață oferă cea mai detaliată perspectivă de până acum privind evoluția climei europene, de la sfârșitul ultimei ere glaciare până în prezent.
Context științific: Importanța gheții alpine în studiul climatic
Nucleele de gheață funcționează ca adevărate capsule ale timpului, conservând urme microscopice ale atmosferei Pământului, incluzând praf, cenușă vulcanică, bule de aer, săruri marine și aerosoli proveniți din plante. Până în prezent, mare parte din datele climatice pe termen lung proveneau din zonele polare, precum Groenlanda și Antarctica, care reflectă tendințe globale sau emisferice, nu neapărat schimbările locale. Alpii europeni, spre deosebire, sunt profund conectați cu dezvoltarea civilizațiilor, agriculturii și ecosistemelor continentale. Dezvăluirea unui istoric chimic continuu al acestei regiuni poate transforma înțelegerea dinamicii climatice regionale, a schimbărilor de mediu și a impactului uman în ultimii milenii.
Extragerea și analiza nucleului de gheață Dôme du Goûter
Cercetarea de pionierat a fost condusă de echipele de la Centrul Național Francez de Cercetare Științifică (CNRS) și Laboratorul pentru Nuclee de Gheață al Desert Research Institute (DRI) din Nevada. Specialiștii au analizat o coloană de gheață de 40 de metri, forată inițial în 1999 și păstrată atent peste două decenii, până când tehnologiile avansate de datare și analiză chimică au permis studiul în detaliu.
Prin aplicarea unor tehnici moderne de datare pe bază de izotopi, monitorizând nivelurile de carbon și argon, echipa a reușit să urmărească nucleul până la finalul ultimei perioade glaciare – începutul Holocenului și al erei mezolitice, dominată de societăți de vânători-culegători. Hidrologul Joe McConnell (DRI Ice Core Lab) subliniază: „Pentru prima dată avem o arhivă aproape completă a chimiei atmosferice și a precipitațiilor alpine care merge până la epoca mezolitică.”
Descoperiri cheie și perspective climatice
Analiza stratificată a nucleului a evidențiat schimbări semnificative de temperatură, precipitații și condiții de mediu. În timpul ultimei glaciațiuni, verile din Alpi erau cu circa 3,5°C mai reci decât astăzi, iar temperatura medie din vestul Europei era cu aproximativ 2°C mai scăzută. Această răcire a fost asociată cu concentrații mai mari de aerosoli naturali prinși în gheață, oferind date valoroase despre procesele atmosferice din perioadele glaciare și interglaciare.
În plus, monitorizarea fosforului – un indicator esențial al activității vegetale – a permis echipei să urmărească variațiile biodiversității în milenii. Pe perioadele mai calde, pădurile s-au extins, în timp ce în ultimele secole, odată cu intensificarea agriculturii și dezvoltarea terenurilor, suprafața forestieră a scăzut.
„Este fascinant să avem primul nucleu alpin ce păstrează nealterată o arhivă climatică ce leagă perioada caldă modernă de climatul foarte diferit din ultima eră glaciară”, a remarcat geoscientista Susanne Preunkert de la Universitatea Grenoble Alpes.
Implicații pentru mediu și modelarea climatică
Combinarea prafului local, sărurilor marine, sulfului și funinginii păstrate în gheață permite reconstrucția extrem de precisă a istoriei de mediu din Europa, depășind ceea ce pot oferi nucleele de gheață din regiunile polare. Pe lângă reconstituirea climei trecute, cercetătorii analizează variațiile sărurilor marine pentru a urmări schimbările de circulație a vânturilor și pentru a îmbunătăți modelele climatice. Aceste modele complexe pot lega mai eficient concentrațiile de aerosoli, formarea norilor și radiația solară, aspecte esențiale pentru predicțiile climatice din Europa și la nivel global.
După cum subliniază McConnell, „Dacă oamenii de știință vor să modeleze toate scenariile climatice posibile, istorice sau viitoare, trebuie să valideze simulările cu observații concrete. Exact aici intervin datele detaliate oferite de nucleele de gheață locale.”
Concluzie
Descoperirea și analiza nucleului alpin vechi de 12.000 de ani marchează un moment de cotitură în înțelegerea istoriei climatice a Europei și a lumii. Această arhivă fără precedent oferă o imagine detaliată asupra interacțiunii dintre forțele naturale și activitatea umană care au modelat mediul continentului. Pe măsură ce modelele climatice devin din ce în ce mai sofisticate, astfel de capsule ale timpului vor juca un rol esențial în descifrarea variabilității climatice și în identificarea strategiilor de adaptare la schimbările de mediu în curs.
Sursa: academic.oup
Comentarii