5 Minute
Știința din Spatele Îmbătrânirii Organelor și Duratei de Viață
Deși oamenii sărbătoresc de obicei vârsta cronologică la ziua de naștere, cercetări de ultimă oră arată că organele corpului uman îmbătrânesc în ritmuri diferite. Dintre acestea, vârsta biologică a creierului poate oferi cele mai clare indicii despre cât de mult vom trăi, potrivit unui studiu extins realizat de cercetători de la Universitatea Stanford.
Specialiștii au analizat date medicale de la 44.498 de adulți cu vârste între 40 și 70 de ani, utilizând o bază de date de sănătate din Marea Britanie, pentru a estima vârsta biologică a 11 organe majore – inclusiv inima, plămânii, rinichii și, în mod special, creierul. Prin profilarea avansată a biomarkerilor din sânge, echipa a calculat cât de eficient funcționează fiecare organ, „datând” practic fiecare organ în raport cu vârsta reală a persoanei.
Studiu Revoluționar: Corelația dintre Vârsta Creierului și Riscul de Mortalitate
Participanții au fost urmăriți până la 17 ani, iar vârsta biologică determinată prin biomarkeri proteici a fost corelată cu incidența bolilor și riscul de deces. Un tipar notabil a ieșit în evidență: cei cu un creier biologic mai tânăr decât vârsta cronologică prezentau o longevitate crescută, în timp ce persoanele cu creiere „îmbătrânite” aveau un risc semnificativ mai mare de mortalitate.
Neurologul Tony Wyss-Coray, co-autor principal al studiului, a subliniat: „Creierul pare să fie gardianul longevității. Dacă acesta este biologic îmbătrânit, riscul de deces crește. În schimb, un creier tânăr este asociat cu o viață mai lungă.”
Analiza a evidențiat că persoanele cu creiere „extrem de îmbătrânite” – adică cei din cei mai „vârstnici” 7% după criterii biologice – prezentau un risc aproape dublu de deces în 15 ani față de cei a căror vârstă a creierului corespundea vârstei cronologice. Pe de altă parte, persoanele cu creier biologic vizibil mai tânăr aveau cu 40% mai puține șanse de deces în același interval.
Biomarkerii Proteici: Chei în Descifrarea Îmbătrânirii Biologice
Metoda folosită în această cercetare se bazează pe măsurarea concentrațiilor unor proteine specifice din sânge. Aceste proteine pot fi indicatori biologici ai sănătății organelor; nivelurile ridicate ale anumitor biomarkeri pot semnala îmbătrânirea țesuturilor sau declinul funcțional. Prin calcularea semnăturilor proteice pentru fiecare organ, cercetătorii au putut realiza o hartă detaliată – și potențial utilă – a îmbătrânirii biologice generale.
Diferențele între vârsta biologică și cea cronologică nu au prezis doar mortalitatea, ci și riscul de boli, în special pentru creier. Cei cu cele mai „îmbătrânite” creiere aveau un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boala Alzheimer comparativ cu cei al căror creier avea o vârstă apropiată de cea din buletin. În contrast, participanții cu creiere foarte tinere biologic aveau cu 74% mai puține șanse de a dezvolta Alzheimer, evidențiind importanța majoră a sănătății creierului pentru prevenția bolilor neurologice.
Implicații pentru Prevenția Bolilor și Longevitatea Sănătoasă
Aceste rezultate susțin ipoteza că ritmul îmbătrânirii creierului este un factor cheie – deși nu singurul – pentru sănătatea și supraviețuirea pe termen lung. Studii anterioare au demonstrat că factori precum stilul de viață, exercițiile fizice, nivelul socio-economic și alimentația pot accelera sau încetini îmbătrânirea organelor și a creierului.
Totuși, îmbătrânirea cerebrală reprezintă doar o parte a imaginii. Stilul de viață, moștenirea genetică și întâmplările neprevăzute (precum accidentele) influențează, de asemenea, durata vieții. Au fost identificate și influențe bidirecționale: organele îmbătrânite cresc riscul de boli, iar bolile severe pot accelera la rândul lor îmbătrânirea biologică a organelor-cheie, precum creierul, inima sau sistemul imunitar.
Perspectiva Experților și Direcții de Viitor
Wyss-Coray și echipa sa consideră că realizarea unei hărți a vârstei biologice pentru fiecare organ ar putea revoluționa medicina personalizată – nu doar prin identificarea persoanelor cu risc major, ci și prin testarea intervențiilor menite să încetinească îmbătrânirea la nivel de organ. „Această abordare poate permite testarea intervențiilor, de la medicamente până la modificări ale stilului de viață, pentru impactul lor asupra vârstei biologice a organelor esențiale precum creierul, inima și sistemul imunitar”, a declarat Wyss-Coray. Pe măsură ce testarea devine mai accesibilă și focalizată, pot apărea noi tratamente pentru longevitate sau strategii de prevenție adaptate profilului biologic individual.
Concluzie
Vârsta biologică a creierului, măsurată prin analiza avansată a biomarkerilor din sânge, se conturează drept un indicator esențial al longevității și riscului de boli neurologice. Deși numeroși factori influențează sănătatea și durata vieții, monitorizarea ritmului de îmbătrânire a creierului și organelor oferă perspective noi pentru intervenție precoce și menținerea sănătății la vârsta înaintată. Pe măsură ce știința descifrează mecanismele moleculare ale îmbătrânirii, planurile de sănătate personalizate, bazate pe vârsta biologică a principalelor organe, pot aduce beneficii reale pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Sursa: nature
Comentarii