6 Minute
Longevități record: Centenarii devin tot mai numeroși
În ultimele decenii, creșterea longevității umane a atras tot mai mult interesul cercetătorilor și al publicului larg. Dacă odinioară atingerea vârstei de 100 de ani era o raritate, astăzi centenarii reprezintă segmentul cu cea mai rapidă creștere din populația globală. Datele demografice arată că numărul persoanelor ce depășesc centenarul s-a dublat aproximativ la fiecare zece ani, din anii 1970 încoace, schimbând modul în care privim speranța de viață și sănătatea la vârste înaintate.
Studiul longevității, motivat de mii de ani de întrebări filosofice și medicale, își are rădăcinile încă din vremea gânditorilor antici precum Platon și Aristotel. Astăzi, cercetarea în domeniul longevității combină genetica, factorii de mediu, biomarkerii și stilul de viață pentru a descoperi de ce unii indivizi nu doar trăiesc mai mult, ci se bucură de un trai sănătos la vârste înaintate.
Biomarkeri și știința îmbătrânirii: Studiul GeroScience
Un studiu inovator publicat recent în revista GeroScience a adus lumină asupra aspectelor moleculare ale longevității. Folosind cel mai mare set de date de până acum, cercetătorii au analizat profiluri de biomarkeri din sânge la peste 44.000 de adulți din Suedia. Participanții, cu vârste între 64 și 99 de ani la începutul studiului, au fost monitorizați timp de până la 35 de ani prin registrele suedeze de sănătate. În cadrul acestei cohorte populaționale – cunoscută drept cohortei Amoris – 1.224 de persoane au ajuns la vârsta de 100 de ani, majoritatea fiind femei (85%).
Ce sunt biomarkerii și de ce contează?
Biomarkerii sunt indicatori fiziologici măsurabili ce reflectă adesea gradul de îmbătrânire biologică, riscul de boală sau starea generală de sănătate. În acest studiu, oamenii de știință s-au concentrat pe 12 biomarkeri sangvini relevanți pentru inflamație, funcții metabolice, ale ficatului și rinichilor, malnutriție și anemie. Printre aceștia se numără acidul uric (inflamație), glucoza și colesterolul (metabolism), creatinina (funcție renală) și mai multe enzime hepatice, precum alaninaminotransferaza (Alat) și gamma-glutamil transferaza (GGT). Albumina și capacitatea totală de legare a fierului (TIBC) au oferit informații suplimentare despre statusul nutrițional și hematologic.
Rezultate cheie: Ce îi diferențiază pe centenari?
Analiza a evidențiat diferențe subtile, dar relevante, între cei ce au atins 100 de ani și cei cu o durată de viață mai scurtă. Persoanele devenite centenari au menținut, în general, niveluri mai scăzute de glucoză, creatinină și acid uric încă de la vârsta a treia, indicând o stare metabolică, renală și inflamatorie mai bună — factori corelați cu riscuri reduse ale bolilor cronice și ale declinului asociat îmbătrânirii.
Deși valorile medii ale biomarkerilor nu au fost drastic diferite la centenari față de non-centenari, extremele au fost rare la cei mai longevivi. Spre exemplu, foarte puțini centenari au înregistrat niveluri de glucoză peste 6,5 mmol/L sau de creatinină peste 125 µmol/L — praguri asociate cu diabetul de tip 2 sau cu reducerea funcției renale.
Dincolo de normele clinice obișnuite
Interesant este faptul că atât centenarii, cât și non-centenarii, au prezentat frecvent valori ce depășesc intervalele de referință standard, stabilite pentru persoane tinere și sănătoase. Acest aspect sugerează că îmbătrânirea „normală” modifică bazele fiziologice, subliniind importanța contextului la interpretarea datelor despre biomarkeri la vârstnici.
Prin ajustări statistice după vârstă, sex și afecțiuni asociate, cercetătorii au descoperit că 10 din cei 12 biomarkeri erau corelați independent cu șansele de a ajunge la 100 de ani. Niveluri reduse de colesterol și fier, precum și valori scăzute de glucoză, creatinină, acid uric și anumite enzime hepatice, au fost asociate cu longevitatea. Impactul acidului uric a fost remarcabil: participanții cu niveluri cele mai mici au avut o probabilitate de 4% de a deveni centenari, față de doar 1,5% pentru cei cu valori maxime de acid uric.
Genetică, stil de viață și drumul spre îmbătrânirea sănătoasă
Aceste rezultate subliniază relația complexă dintre sănătatea metabolică, nutriție și supraviețuirea pe termen lung, fără a indica totuși existența unei „rețete” unice pentru longevitate. Studiul nu a izolat gene sau obiceiuri specifice ca fiind decisive pentru profilul optim de biomarkeri, însă legăturile sugerează că o alimentație echilibrată, consumul moderat de alcool și menținerea valorilor optime ale funcțiilor hepatice și renale pot influența șansele de a atinge o vârstă excepțională.
Monitorizarea acestor parametri medicali prin controale regulate se dovedește o strategie practică pentru a susține îmbătrânirea sănătoasă. Autorii studiului semnalează că, deși hazardul are probabil un rol în longevitatea extremă, identificarea unor modele pozitive de biomarkeri cu decenii înainte de deces demonstrează importanța cumulată a moștenirii genetice și a obiceiurilor de viață modificate.
Implicarea pe viitor și perspectivele cercetării
Pe măsură ce studiile în domeniul longevității avansează, capacitatea de a urmări și interpreta biomarkerii sangvini ar putea ghida intervenții personalizate pentru promovarea sănătății la bătrânețe și prevenirea bolilor asociate vârstei. Cercetările care combină genomica, proteomica și datele medicale din grupuri diverse vor rafina înțelegerea biologiei îmbătrânirii. Aceste direcții pot deschide calea unor noi măsuri preventive sau terapii, oferind generațiilor viitoare nu doar mai mulți ani, ci și o calitate a vieții mai bună.
Concluzie
Longevitatea excepțională nu mai este un fenomen izolat, iar știința evidențiază tiparele fiziologice subtile ce contribuie la viața de peste un secol. Riscurile scăzute privind nivelurile de glucoză, creatinină și acid uric — semn al sănătății metabolice, renale și antiinflamatoare — sunt comune în rândul centenarilor. Chiar dacă hazardul joacă un rol, noile cercetări accentuează importanța monitorizării biomarkerilor sangvini și adoptării unui stil de viață sănătos pentru cei ce vizează o bătrânețe longevivă. Pe măsură ce știința avansează, perspectivele despre cum putem atinge longevitatea sănătoasă vor deveni tot mai clare, facilitând dezvoltarea unor strategii noi pentru sănătatea publică și bunăstare personală.
Sursa: theconversation
Comentarii