10 Minute
Când cometa interstelară 3I/ATLAS a traversat Sistemul Solar interior, aceasta a oferit o ocazie rară de a asculta eventuale semnale radio artificiale. O echipă de cercetători a folosit unul dintre cele mai sensibile radiotelescoape ale Terrei pentru a scana obiectul în căutare de semnături tehnologice (technosignatures) — și nu a detectat emisii provenind de la cometă.
Cometa 3I/ATLAS surprinsă de telescopul Gemini South în septembrie 2025
Ascultând un vizitator interstelar
Descoperită pe 1 iulie 2025, 3I/ATLAS a fost rapid clasificată ca obiect interstelar: traiectoria sa indică faptul că a venit dincolo de influenţa gravitaţională a Soarelui nostru. După trecerea perihelului la sfârşitul lunii octombrie, când cometa s-a deplasat înapoi spre spaţiul interstelar, aceasta a avut apropierea cea mai mică faţă de Pământ (perigeu) la mijlocul lunii decembrie. La o distanţă de aproximativ 270 de milioane de kilometri (168 de milioane de mile), obiectul era departe de planetele interioare, dar totuşi suficient de aproape pentru observaţii radio detaliate.
Această proximitate a fost o oportunitate importantă pentru Breakthrough Listen, programul la scară largă care caută semnături tehnologice ale unor posibile inteligenţe extraterestre. Pe 18 decembrie 2025, o echipă condusă de astronomul Ben Jacobson-Bell de la UC Berkeley a folosit radiotelescopul Green Bank de 100 de metri din West Virginia pentru a asculta cometa timp de cinci ore. Observarea atât de aproape de perigeu (cometa era aşteptată să fie aproape de perigeu pe 19 decembrie) a maximizat sensibilitatea la eventuale transmisii înguste în bandă (narrowband) sau persistente pe care cometa le-ar fi putut emite.
Pe lângă scopul principal — detectarea unor semnale artificiale — campania a permis şi monitorizarea activităţii cometare în banda radio, caracterizarea zgomotului de fond şi testarea procedurilor de analiză a datelor pentru obiecte cu mişcare relativă rapidă. Această abordare combină competenţe din radioastronomie, tehnici SETI şi analiză avansată de semnal pentru a maximiza şansele de identificare a unei surse autentice în faţa interferenţei terestre.
Cum a funcţionat căutarea — şi de ce este robustă
Căutările radio pentru semnături tehnologice trebuie să diferenţieze în mod clar între interferenţa generată pe Pământ şi sursele potenţial extraterestre. Observaţiile Green Bank au alternat îndreptarea antenei între cometa 3I/ATLAS şi porţiuni adiacente de cer folosind un model ABACAD: o succesiune fractală de ţintire directă şi off-target, schimbând direcţia la fiecare cinci minute. Această metodă permite cercetătorilor să identifice şi să scadă semnalele care apar în mai multe poziţii, izolând emisiile concentrate strict pe direcţia cometei.
Implementarea practicii ABACAD necesită sincronizare precisă între controlul antenei, înregistrarea metadatelor (timp, poziţie, unghi) şi pipeline-urile de procesare a semnalului. În particular, pentru un obiect cu viteză şi traiectorie relativă, corecţiile Doppler şi compensarea mişcării sunt esenţiale: frecvenţele semnalelor pot fi deplasate datorită vitezei relative dintre cometa şi telescop, iar această deplasare trebuie urmărită în procesare pentru a nu pierde potenţiale semnale narrowband.
După filtrarea semnalelor apărute în observaţiile off-target, echipa a identificat nouă candidate iniţiale. Fiecare candidat a fost supus verificărilor aprofundate — reanaliză în date brute, examinare a spectrelor temporale şi frecvenţiale, comparare cu bazele de date RFI şi solicitări de informaţii despre sursele terestre operaţionale (sateliţi, reţele de comunicaţii, echipamente de la sol). În fiecare caz, semnalele s-au dovedit a fi interferenţă radio-frecvenţă (RFI) de origine terestră: transmisii umane provenind de la reţele de comunicaţii, linkuri satelitare sau echipamente de la sol. Pe scurt, cometa însăşi nu a produs emisii artificiale detectabile în intervalul observat.
Robusteţea acestei proceduri constă în stratificarea verificărilor: de la analiza SNR (raport semnal/zgomot) şi caracteristicile spectral-temporale, la testele de consistenţă între vizualizările ABACAD şi compararea cu arhive de RFI. Atenuarea falselor alarme este esenţială pentru credibilitatea oricărei detectări potenţiale şi pentru menţinerea încrederii în rezultatele SETI şi căutărilor de technosignatures.
Ce ne spune — şi cui îi spune — acest rezultat
Rezultatele negative sunt totuşi utile. Non-detectarea realizată cu Green Bank nu exclude definitiv toate formele posibile de tehnologie extraterestră pe 3I/ATLAS — un emiţător tăcut sau intermitent ar fi putut fi ratat, iar orice dispozitiv ar putea radia la frecvenţe sau la momente care nu au fost acoperite de observaţii. Cu toate acestea, datele limitează în mod ferm ipoteza cea mai simplă: 3I/ATLAS nu transmite un balizaj radio continuu, îngust în bandă (narrowband) îndreptat către Sistemul Solar.
Toate celelalte observaţii ale obiectului indică, de asemenea, un comportament natural de cometă. 3I/ATLAS a dezvoltat o coma şi o coadă sub încălzirea solară, şi proprietăţile sale fizice şi dinamice corespund aşteptărilor pentru un corp îngheţat interstelar. "Acest obiect este o cometă", a declarat Amit Kshatriya, administrator asociat NASA, în noiembrie. "Arată şi se comportă ca o cometă, iar toate dovezile indică faptul că este o cometă. Dar aceasta a venit din afara Sistemului Solar, ceea ce o face fascinantă, incitantă şi ştiinţific foarte importantă." Această afirmaţie subliniază obligaţia comunităţii ştiinţifice de a trata obiectele interstelare cu metodologia riguroasă a astronomiei observationale.
Mai mult decât confirmarea naturii cometare, absenţa semnalelor artificiale furnizează limite accesibile pentru parametrii unui emiţător ipotetic: pe baza sensibilităţii Green Bank şi a distanţei la perigeu, echipa a putut estima praguri pentru fluxul minim detectabil şi pentru puterea echivalentă isotropică radiată (EIRP) la care un emiţător ar fi fost vizibil. Chiar dacă aceste calcule sunt dependente de frecvenţă şi de tipul semnalului, ele oferă constrângeri cuantificabile importante pentru scenarii de tip beacon radio.
Valoarea mai largă a acestor căutări
Valoarea mai largă a campaniilor care vizează obiecte neobişnuite depăşeşte scopul imediat al detectării unei tehnologii extraterestre. Observarea cu instrumente de ultimă generaţie rafinează tehnicile de detectare, îmbunătăţeşte metodele de respingere a interferenţei terestre şi antrenează echipele pentru a răspunde rapid la oportunităţi tranzitorii. În practică, fiecare campanie întăreşte protocoalele de analiză, optimizarea pipeline-urilor de procesare şi cooperarea între facilităţi.
După cum a remarcat fizicianul Paul Ginsparg, ideile speculative pot stimula dezvoltarea de noi instrumente sau metode analitice care pot confirma sau infirma posibilităţi surprinzătoare — şi uneori pot dezvălui fenomene neaşteptate. Experienţa acumulată în monitoringul obiectelor interstelare se aplică şi în studiul transientelor radio, al evenimentelor astronomice rare şi al arhitecturilor de date mari (big data) în radioastronomie.
În plus, aceste campanii creează o bază documentară deschisă: datele şi procedurile sunt publicate, permitând cercetătorilor din întreaga lume să reproducă analize, să testeze algoritmi de detecţie şi să propună îmbunătăţiri. Transparenţa enhancează nu doar reputaţia proiectelor SETI, dar şi utilitatea practică a observaţiilor pentru comunitatea astronomică largă.
Ştiinţă conexă şi perspective viitoare
Căutarea semnăturilor tehnologice foloseşte instrumente dezvoltate pentru radioastronomie, radar planetar şi SETI. Sensibilitatea radiotelescopului Green Bank la semnale slabe şi înguste în bandă îl face ideal pentru a limita posibili emiţători la distanţe mari. Totuşi, limitele actuale sunt determinate de acoperirea frecvenţelor, de durata campaniilor şi de densitatea şi natura interferenţei RFI.
Viitoarele căutări vor beneficia de acoperire frecvenţială mai largă (incluzând benzile L, S, X şi mai sus), campanii de monitorizare mai lungi şi de observaţii coordonate între facilităţi precum Very Large Array (VLA), FAST în China, radiotelescoapele din reţeaua Europeană şi telescoapele optice care pot oferi context despre nivelurile de activitate şi compoziţia cometară. Observaţiile multiwavelength (radio + optic + infraroşu + radar) permit date complementare ce pot detecta activităţi non-radio sau pot confirma originea naturală a fenomenelor studiate.
De asemenea, sunt necesare îmbunătăţiri ale instrumentaţiei şi ale fluxurilor de lucru pentru a gestiona obiecte care se mişcă rapid pe cer: corecţii în timp real a Doppler-ului, beam-forming adaptiv şi tehnici avansate de machine learning pentru clasificarea semnalelor. Colaborarea internaţională va fi cheie pentru a acoperi perioade de observaţie continue şi pentru a răspunde rapid la apariţia oricărui viitor vizitator interstelar.
Lecţiile extrase din campania 3I/ATLAS vor informa protocoalele pentru următorul interloper interstelar — oricând va sosi acesta. Răspunsul rapid, observaţiile control off-target şi schimbul transparent de date (rezultatele campaniei sunt disponibile pe serverul de preprinturi arXiv) rămân esenţiale pentru a diferenţia anomaliile intrigante de RFI-ul obişnuit. Mai mult, integrarea rapidă a informaţiilor din observaţii optice şi spectroscopice poate ghida prioritizarea resurselor radio în timpul ferestrelor utile de observaţie.
Perspective experte
"O scanare radio ţintită ca aceasta este ştiinţă cu cost redus şi randament mare," spune dr. Elena Moreno, radioastronomă specializată în detecţia transientelor. "Chiar şi o non-detectare restrânge tipurile de tehnologie care ar putea fi prezente şi ne ajută să îmbunătăţim mitigarea RFI. Şi dacă data viitoare vom auzi ceva neobişnuit, lecţiile învăţate aici ne vor ajuta să verificăm rapid autenticitatea semnalului."
În cele din urmă, campania Green Bank demonstrează rigoarea ştiinţifică: testează cele mai interesante ipoteze cu instrumentele disponibile, raportează rezultatul şi rafinează căutările viitoare. Tăcerea provenită de la 3I/ATLAS restrânge o cale de speculaţie, dar lasă multe altele deschise — şi păstrează posibilitatea ca un viitor vizitator interstelar să ne surprindă. Acest tip de abordare solidă şi transparentă îmbunătăţeşte atât credibilitatea cercetărilor SETI, cât şi valoarea ştiinţifică a observaţiilor radio pentru comunitatea astronomică globală.
Pe termen mediu şi lung, integrarea datelor din campanii SETI şi observaţii standard va contribui la un corpus de cunoştinţe capabil să caracterizeze mai bine obiectele interstelare: clase emergente de comete şi asteroizi care traversează Sistemul Solar, variabilitatea activităţii cometare în condiţii interstelare şi potenţiale fenomene fizice neanticipate. Prin combinarea expertizei în radioastronomie, analiză de semnal, inginerie a telecomunicaţiilor şi ştiinţe planetare, comunitatea științifică îşi consolidează capacitatea de a detecta, verifica şi înţelege orice semn care ar ieşi din tipare — fie că este natural sau, în mod excepţional, artificial.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu