10 Minute
Cât de des ai un scaun poate spune mai mult despre corpul tău decât ai crede. Un amplu studiu observațional realizat pe adulți în general sănătoși a identificat o zonă „Goldilocks”: persoanele care au scaun o dată sau de două ori pe zi tind să prezinte cele mai sănătoase semnături biologice. Prea puține sau prea multe mișcări intestinale au fost asociate cu modele metabolice și microbiene distincte, cu posibile implicații pentru sănătatea pe termen lung.
Designul studiului și cine a fost inclus
Cercetarea, condusă de echipe de la Institute for Systems Biology (ISB) și publicată în Cell Reports Medicine, a urmărit frecvența scaunelor la 1.425 de adulți care au raportat că nu au fost diagnosticați cu boli renale sau afecțiuni cronice ale intestinului, cum ar fi boala Crohn sau sindromul de intestin iritabil. Participanții și-au auto-clasificat obiceiurile obișnuite de toaletă și au fost grupați în patru categorii: constipație (unul-două scaune pe săptămână); normal-scăzut (trei-șase pe săptămână); normal-înalt (unu-trei pe zi); și diaree (patru sau mai multe scaune apoase pe zi).
Dincolo de un simplu chestionar, studiul a combinat mai multe straturi de date: profile ale microbiomului fecal, metabolomică și chimie plasmatică, date genetice și anchete detaliate privind dieta și stilul de viață. Participanții au furnizat probe de plasmă sanguină și scaun și au completat chestionare extinse despre dietă, sănătate și stil de viață. Această abordare multi-omică permite analiza relațiilor între compoziția microbiană, metaboliții circulanți și caracteristicile clinice raportate. (Johnson-Martínez et al., Cell Reports, 2024)
Date și analize
Eșantioanele fecale au fost procesate pentru secvențiere 16S și metagenomică, iar plasma a fost analizată prin platforme metabolomice țintite și netincte pentru a detecta sute de metaboliți. Analizele statistice au inclus ajustări pentru factori de confuzie cunoscuți (vârstă, sex, indice de masă corporală) și au folosit modele multi-variabile pentru a evalua legăturile independente dintre frecvența scaunelor și semnăturile moleculare. De asemenea, cercetătorii au explorat interacțiuni potențiale între dietă, activitate fizică și compoziția microbiană pentru a înțelege contribuția fiecărui element.
Ce au descoperit cercetătorii: microbi, metaboliți și semnale de risc
La nivelul întregului lot, cei mai puternici markeri ai unei stări bune de sănătate s-au concentrat în grupul normal-înalt — persoane care au avut scaun o dată sau de două ori pe zi. Acești participanți au raportat un consum mai mare de fibre, o hidratare mai bună și o activitate fizică mai frecventă. Microbiomul lor fecal era îmbogățit cu bacterii cunoscute pentru fermentarea fibrelor alimentare în acizi grași cu lanț scurt benefici, precum butiratul, care sprijină funcția barierei intestinale, reduce inflamația locală și susține sănătatea metabolică sistemică.
La extreme, modelele au divergențat în mod semnificativ. Persoanele care au raportat constipație aveau comunități fecale dominate de microbi care preferă fermentarea proteinelor. Când timpul de tranzit prin intestin este lent, bacteriile rezidente consumă fibrele disponibile și trec la degradarea proteinelor, generând metaboliți care, la concentrații mai mari, pot fi toxici. Cercetătorii au detectat niveluri sanguine crescute ale unor astfel de produse secundare — în special indoxil-sulfat, un metabolit al fermentării proteinelor asociat cu stres renal și cu efecte potențial nefrotoxice la expuneri cronice.
În schimb, participanții din grupul cu diaree au prezentat o prezență mai mare în scaun a unor bacterii în mod normal asociate cu tractul gastrointestinal superior (cum ar fi anumite specii care preferă un mediu mai puțin fermentativ). Chimie sanguină a acestor participanți a arătat și markeri consistenți cu stres hepatic și modificări ale metabolismului acizilor biliari, sugerând o legătură între tranzitul rapid, deplasările de localizare microbiană și modificările funcționale la nivelul organelor, în special ficatul și axa ficat-intestin.
Detalii tehnice despre metaboliți
Analizele metabolomice au evidențiat variații în metaboliți-cheie: acizi grași cu lanț scurt (SCFA) precum acetat, propionat și butirat au fost mai abundente la cei cu tranzit normal-înalt; metaboliți derivați din degradarea proteinelor (de exemplu, indoli, fenoli și amine biogene) au fost mai ridicați la cei constipați. În plus, profiluri ale acizilor biliari conjugati și neconjugați au sugerat modificări în reciclarea enterohepatică a acidului biliar la participanții cu diaree. Aceste diferențe metabolice pot reprezenta mecanisme prin care modificările simple ale frecvenței scaunelor influențează sănătatea sistemică.
Interpretarea asocierilor și posibila cauzalitate
Deoarece studiul a folosit date transversale, observaționale, el nu poate demonstra că frecvența scaunelor cauzează direct boala. Totuși, semnăturile integrate metabolomice și microbiene întăresc ipoteza unei căi biologic plauzibile: modificarea timpului de tranzit schimbă activitatea microbiană, ceea ce la rândul său modifică metaboliții circulanți și poate influența funcția organelor în timp.
Autorii principali subliniază că aceste asocieri au persistat chiar și după ajustarea pentru factorii de confuzie obișnuiți, precum vârsta, sexul și indicele de masă corporală. Modelele au fost verificate prin analize sensibile pentru a exclude efectele evidente ale dietelor extreme sau ale medicației. „Acest studiu arată cum frecvența scaunelor poate influența toate sistemele organismului și cum frecvența anormală a scaunelor poate fi un factor de risc important în dezvoltarea bolilor cronice,” a declarat microbiologul ISB Sean Gibbons, autorul corespondențial al raportului.
Totuși, pentru a stabili relații de cauzalitate sunt necesare studii intervenționale randomizate și studii longitudinale care să urmărească modificările microbiomului, metabolomului și parametrilor clinici pe parcursul mai multor ani. De asemenea, experimente mecanistice în modele preclinice pot ajuta la clarificarea modului în care metaboliții microbieni afectează funcția renală, hepatică sau metabolică.
Poți modifica microbiomul — și tiparul de tranzit intestinal?
Există dovezi tot mai numeroase că microbiomul intestinal răspunde rapid la modificările de stil de viață. Studiul notează că persoanele din grupul cu 1–2 scaune pe zi tind să consume mai multe fibre și să facă mai multă mișcare, iar bacteriile lor intestinale reflectă o comunitate specializată în fermentarea fibrelor. Cercetări experimentale susțin ideea că microbiomele se schimbă odată cu dieta și activitatea: de exemplu, un preprint din Germania din 2025 a arătat că antrenamentul de rezistență a modificat compoziția bacteriană intestinală la adulții anterior inactivi în decurs de opt săptămâni.
Strategii practice și intervenții
Aceste schimbări sugerează intervenții practice: creșterea aportului de fibre alimentare (fructe, legume, cereale integrale, leguminoase), menținerea unei hidratări adecvate, creșterea activității fizice și reducerea consumului excesiv de proteine procesate pot fi strategii eficiente pentru optimizarea frecvenței scaunelor și a microbiomului. Intervenții mai specifice, cum ar fi administrarea de prebiotice (fibre fermentabile), anumite probiotice sau modificări personalizate ale dietei (nutriție personalizată) pot ajuta, în funcție de profilul microbian individual.
Totuși, echipa subliniază și variabilitatea individuală: un studiu clinic din SUA în 2025 a constatat că persoanele cu o abundență mare de microbi producători de metan (de exemplu, Methanobrevibacter smithii) sunt deosebit de eficiente în conversia fibrelor în acizi grași cu lanț scurt și pot avea un timp de tranzit mai lent în anumite condiții. Aceasta sugerează că aceleași recomandări dietetice pot produce rezultate diferite în funcție de microbiomul de bază, iar abordările personalizate pot fi necesare pentru optimizarea sănătății intestinale.
Probe de scaun de la persoane cu mișcări intestinale mai puțin frecvente prezentau niveluri mai mari de bacterii asociate cu fermentarea proteinelor. Aceasta reprezintă un risc cunoscut al constipației, iar reducerea timpului de tranzit prin strategie dietetice și stil de viață poate limita producția acestor metaboliți potențial nocivi.
Perspectiva expertului
„Frecvența scaunelor este un comportament simplu, măsurabil, care oferă o fereastră către interacțiunile complexe gazdă–microb,” spune dr. Maya Patel, gastroenterolog și cercetător în microbiom translational. „Clinicienii ar trebui să acorde atenție schimbărilor față de referința pacientului — chiar și devieri modeste în rutină pot reflecta modificări metabolice sau microbiene subiacente, care pot fi abordate prin dietă și stil de viață.”
Dr. Patel subliniază importanța abordării integrate: evaluarea dietei, medicației, activității fizice și a simptomelor gastrointestinale în contextul istoricului pacientului înainte de a recomanda terapii specifice. Pentru anumite cazuri persistente, teste suplimentare (analize de laborator, imagistică, endoscopie) pot fi necesare pentru a exclude alte cauze medicale.
Implicații clinice și de sănătate publică
Studiul consolidează ideea că obiceiurile intestinale obișnuite nu sunt doar un inconvenient personal, ci pot fi semnale biologice relevante. Pentru clinicieni și practicienii de sănătate publică, integrarea întrebărilor despre frecvența scaunelor în screening și recomandările preventive ar putea ajuta la identificarea persoanelor care ar beneficia de consiliere dietetică sau de evaluări metabolice suplimentare.
La nivel de politici publice, promovarea unei alimentații bogate în fibre, a accesului la apă potabilă și a oportunităților pentru activitate fizică regulată poate avea efecte pozitive asupra sănătății intestinale la populație. De asemenea, campaniile educaționale despre semnificația constipației cronice sau a diareei persistente ar putea încuraja căutarea timpurie a îngrijirii medicale.
Totuși, studiul nu înlocuiește evaluarea clinică. Schimbările acute ale frecvenței scaunelor, prezența sângelui, durerea severă, pierderea inexplicabilă în greutate sau alte semne de alarmă ar trebui să determine evaluarea medicală pentru a exclude infecțiile, bolile inflamatorii sau alte afecțiuni tratabile.
O dietă mai predominantă pe bază de plante poate aduce beneficii pentru sănătate
Concluzii și recomandări practice
Regularitatea contează. Pentru multe persoane, o mișcare intestinală zilnică — aproximativ o dată pe zi — se aliniază cu markeri microbieni și metabolici asociați cu o stare de sănătate mai bună. Dacă te afli în mod constant la extreme, schimbări modeste ale stilului de viață, cum ar fi creșterea aportului de fibre, hidratarea corespunzătoare și mai multă mișcare fizică, pot ajuta la orientarea ecologiei intestinale și a metaboliților către un profil mai sănătos.
Pe termen lung, cercetările viitoare vor clarifica în ce măsură intervențiile dietetice sau terapeutice care modifică microbiomul pot reduce riscul de afecțiuni cronice legate de metabolism, rinichi sau ficat. Până atunci, recomandarea practică rămâne: observați-vă propriul tipar, discutați devierile persistente cu medicul și folosiți măsuri de stil de viață dovedite pentru a susține sănătatea intestinală.
Ca întotdeauna, discută schimbările persistente sau simptomele îngrijorătoare cu furnizorul tău de servicii medicale. Evaluarea individualizată rămâne esențială pentru a diferenția între variațiile normale și semnele unei probleme care necesită investigare suplimentară.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu