8 Minute
Un studiu explorator mic, realizat la Universitatea Comenius din Slovacia, identifică schimbări suprapuse ale microbiomului intestinal la copii cu autism, ADHD și anorexie nervoasă. Analizând probe de scaun provenite de la 117 participanți tineri, cercetătorii au observat modificări comune în grupuri bacteriene asociate cu inflamația, metabolismul și reglarea apetitului — un tipar care ridică întrebări privind cauzalitatea, consecințele și potențialul clinic al acestor descoperiri.
O suprapunere microbiană surprinzătoare între afecțiuni foarte diferite
Studiul a comparat probele de scaun colectate de la 30 de băieți cu tulburare de spectru autist (ASD), 21 de fete cu anorexie nervoasă (AN), 14 copii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și un lot de control potrivit, alcătuit din copii neurotipici. Deși fiecare afecțiune prezintă trăsături comportamentale și clinice distincte, echipa a constatat similarități notabile în compoziția microbilor intestinali între cele trei grupuri afectate.
Un semnal clar a fost un raport mai mare între Bacteroidetes și Firmicutes în cazul copiilor cu ASD, ADHD și AN comparativ cu lotul de control. Echilibrul Bacteroidetes/Firmicutes este frecvent discutat în studiile despre microbiom deoarece deplasările în aceste filumuri dominante au fost corelate cu procese inflamatorii, modularea metabolismului glucozei și mecanisme care influențează sațietatea și comportamentul alimentar.
Modificări microbiene cheie și semnificația lor potențială
Dincolo de diferențele la nivel de filum, studiul a identificat taxoni mai specifici care au variat între grupuri. Atât grupurile cu ADHD, cât și cele cu autism au prezentat o reducere a bogăției speciilor — ceea ce înseamnă un număr mai mic de specii microbiene distincte — o caracteristică asociată frecvent cu ecosisteme intestinale mai puțin rezistente și o diversitate microbiană redusă.
- Escherichia: Niveluri crescute au fost înregistrate în mai multe grupuri de pacienți. Speciile din genul Escherichia pot conviețui inofensiv în intestin în numere mici, dar pot deveni problematice atunci când se extind excesiv sau colonizează nișe nepotrivite, afectând bariera intestinală și răspunsurile inflamatorii.
- Desulfovibrio: Mai abundente la copiii cu ADHD și la fetele cu anorexie nervoasă. Aceste bacterii reducătoare de sulfați prosperă în medii cu oxigen redus și resurse limitate; când sunt suprareprezentate pot modifica chimia luminală, inclusiv nivelurile de sulf și metaboliții microbieni, cu potențial impact asupra sănătății mucoasei și a semnalizării metabolice.
- Faecalibacterium: Niveluri mai scăzute au fost observate în grupurile ADHD și AN. Faecalibacterium este în mod obișnuit abundent în microbiotă sănătoasă și este asociat cu efecte antiinflamatorii — de exemplu, prin producția de butirat. Depleția sa a fost raportată în boli inflamatorii intestinale și în unele tulburări de dispoziție, sugerând o legătură între dezechilibrul microbian și stările inflamatorii sistemice sau neuroinflamatorii.
Privite împreună, tendințele — creșterea Bacteroidetes, scăderea Firmicutes, reducerea diversității și îmbogățiri sau deficite specifice — seamănă cu semnături microbiene observate în anumite stări inflamatorii. Aceasta indică posibile conexiuni între intestin, sistemul imunitar și creier (axa intestin-creier), dar nu stabilește în mod automat o relație cauzală.
Dieta, comportamentul și bucla bidirecțională intestin‑creier
Autorii subliniază că dieta este un factor major care modelează diversitatea microbiomului. Copiii cu autism și ADHD prezintă frecvent comportamente alimentare selective, determinate de sensibilități senzoriale, preferințe restrictive sau evitări, ceea ce reduce varietatea alimentară. În anorexia nervoasă, restricția intenționată a aportului alimentar este o trăsătură definitorie. Dietele limitate sau repetitive pot, prin urmare, să conducă la schimbări microbiene similare în condiții care, în esență, sunt foarte diferite din punct de vedere clinic.
Relația însă nu este unidirecțională: modificările microbiomului pot influența metabolismul gazdei, procesele inflamatorii și semnalizarea neuronală — toate acestea putând agrava simptomele psihiatrice sau comportamentale. Astfel se poate crea o buclă de feedback pozitiv: comportamentul modelează microbiomul, iar un microbiom alterat poate întări modificările comportamentale sau ale dispoziției. Aceste mecanisme implică metaboliți microbieni (de ex., acizi grași cu lanț scurt ca butiratul), neuromodulatori microbieni și interacțiuni cu sistemul imunitar și axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale.
Limitările studiului și interpretarea prudentă
Există mai multe limitări importante care temperează concluziile. Dimensiunea eșantionului a fost modestă (117 participanți) și inegală între grupuri, probleme amplificate de perturbările legate de pandemia COVID-19 și de dificultăți logistice în colectarea probelor de scaun la unii copii. Aceste limitări reduc puterea statistică și capacitatea de a generaliza rezultatele la populații mai largi.
Cercetătorii menționează explicit că rămâne neclar dacă profilurile microbiene observate contribuie la apariția tulburărilor neurodezvoltamentale și a celor de alimentație, dacă sunt consecințe ale acestor condiții sau dacă reflectă o combinație a ambelor situații. Pentru a clarifica direcționalitatea și mecanismele implicate este nevoie de replicări în cohorte mai mari, longitudinale, care să includă în mod ideal jurnale dietetice detaliate, markeri metabolici, indicatori ai inflamației și evaluări comportamentale standardizate.
Implicații pentru diagnostic și tratament
Dacă aceste semnături microbiene vor fi replicate în studii ulterioare robuste, ele ar putea, pe termen lung, să susțină instrumente de diagnostic precoce, strategii de nutriție personalizate sau terapii adjuvante care vizează microbiomul (de exemplu, prebiotice specifice, probiotică formulată sau intervenții dietetice țintite). Totuși, autorii atenționează că aplicațiile practice sunt premature în lipsa unei baze de dovezi solide și reproducibile.
Orice intervenție care urmărește să modifice microbiomul pentru a influența sănătatea mentală sau comportamentală trebuie să fie construită pe dovezi din studii clinice bine controlate. De asemenea, trebuie avute în vedere siguranța, tolerabilitatea și efectele pe termen lung, în special la copii. Exemple de direcții de cercetare care ar putea fi explorate includ studii randomizate cu probiotice și prebiotice, intervenții alimentare cu măsurarea concomitentă a metabolomului și a markerilor imunologici, și studii mecanistice care să lege anumite metaboliți microbieni de semnalizarea neuronală.
Expert Insight
Dr. Elena Novak, o pediatru neurogastroenterolog fictivă, comentează: "Acest studiu oferă un indiciu valoros că diferite condiții neurocomportamentale pot converge către trăsături microbiene comune. Consolidă ideea că medicii ar trebui să ia în considerare dieta și sănătatea intestinală ca părți integrate ale îngrijirii. Totuși, avem nevoie de studii mai mari, bine controlate, înainte de a modifica practica clinică."
Lucrarea, publicată în revista Neuroscience, se adaugă la un corp tot mai mare de cercetare privind interacțiunea dintre ecosistemele microbiene și creierul aflat în curs de dezvoltare. Pentru familii și profesioniști, concluzia de moment este una de curiozitate precaută: intestinul contează, dar povestea nu este încă complet scrisă.
Pe plan științific, studiul reflectă importanța integrării mai multor tipuri de date (metagenomică, metabolomică, imunologică și comportamentală) pentru a construi modele cauzale sau predictive relevante. De asemenea, subliniază necesitatea de a controla variabilele confuzoare majore — cum ar fi dieta, medicația (de exemplu, antibioticele sau antidepresivele), statutul socio-economic și factorii de mediu — într-o manieră standardizată.
Din perspectiva sănătății publice și clinice, găsirea unor semnături microbiene consistente ar putea contribui la optimizarea strategiilor de intervenție nutrițională preventivă sau terapeutică, la monitorizarea răspunsului la tratament și, eventual, la personalizarea recomandărilor dietetice pentru copii cu tulburări neurodezvoltamentale sau tulburări de alimentație. Totuși, orice recomandare trebuie să țină cont de etica intervențiilor la copii, necesitatea consimțământului informat și de purtarea de dialog cu familiile și echipele multidisciplinare.
În concluzie, această cercetare exploratorie aduce evidențe interesante privind suprapunerile în microbiomul intestinal asociate cu autism, ADHD și anorexie nervoasă. Ea evidențiază rolul central al diversității microbiene, al echilibrului între filumuri precum Bacteroidetes și Firmicutes și al prezenței sau absenței unor genuri-cheie (Escherichia, Desulfovibrio, Faecalibacterium). Rămâne esențială continuarea cercetărilor pentru a transforma aceste observații în aplicații clinice solide, sigure și eficiente pentru sănătatea intestinală, imunitară și mentală a copiilor.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu