9 Minute
Un rezident din statul Washington a decedat după ce a contractat o tulpină rară de gripă aviară, H5N5, marcând primul caz înregistrat la om cu această variantă a virusului la nivel mondial, au anunțat oficialii de sănătate publică de stat. Cazul se adaugă la numărul în creștere al infecțiilor umane cu gripă aviară din acest an și subliniază preocupările persistente legate de transmiterea zoonotică de la păsările domestice la oameni.
Imagine prin microscop electronic de transmisie a unui virion al gripei aviare, de formă alungită.
Ce s-a întâmplat în Washington?
Departamentul de Sănătate al statului Washington a raportat că o persoană vârstnică, cu afecțiuni cronice preexistente, a fost internată la începutul lunii și a testat pozitiv pentru H5N5 după analiza de laborator efectuată la Universitatea din Washington. Rezultatul a fost ulterior confirmat de Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite, care a precizat că, după cunoștințele actuale, acesta pare a fi primul caz documentat la om cu varianta H5N5 la nivel global.
Investigația epidemiologică inițială a sugerat că expunerea probabilă a avut legătură cu un efectiv mixt de păsări ținut în curtea locuinței persoanei afectate — un fenomen frecvent asociat cu riscul de transmitere zoonotică, în special în absența măsurilor stricte de biosecuritate. Autoritățile au demarat anchete pentru a identifica și testa contactele umane și animalele expuse, pentru a determina eventuala extindere a transmiterii și pentru a izola sursa infecției.
Detaliile clinice publice au fost deliberate, din considerente de confidențialitate și pentru a permite autorităților să finalizeze ancheta. În general, cazurile severe de gripă aviară la om sunt raportate mai frecvent la persoane cu comorbidități sau la cei cu expunere intensă la păsări infectate. Laboratoarele implicate au folosit teste moleculare (RT-PCR) și secvențiere genomică pentru identificarea subtipului H5N5 și pentru a exclude alte surse virale.
De ce contează această tulpină
H5N5 este un subtip de virus gripal aviar raportat anterior la animale, dar până acum nu fusese cunoscut ca determinând infecții la oameni. Virusurile gripale aviare circulă în mod obișnuit în rândul păsărilor sălbatice și domestice, însă anumite subtipuri — precum H5N1 — au ajuns să infecteze oamenii ocazional, uneori cu consecințe severe. Identificarea unei noi tulpini H5N5 la om ridică semne de întrebare legate de potențialul adaptativ al virusului și de riscul unei transmisii sporite.
Dintre elementele virologice relevante: virusurile gripale aparțin familiei Orthomyxoviridae și au genom ARN segmentat, ceea ce le favorizează capacitatea de a suferi reasortare genetică (recombinație a segmentelor) atunci când două sau mai multe virusuri infectează aceeași gazdă. Proteinele de suprafață hemaglutinina (HA, de exemplu H5) și neuraminidaza (NA, de exemplu N5) determină subtipizarea și influențează tropismul receptorilor (legarea la receptorii celulelor gazdă). Modificări în aceste proteine pot altera transmiterea, patogenitatea sau sensibilitatea la antivirale.
Organizația Mondială a Sănătății (WHO) raportează peste 1.000 de cazuri umane de gripă aviară prin diferite tulpini începând din 2003, astfel încât fiecare infecție umană nouă este monitorizată atent pentru semne de adaptare la gazda umană sau de creștere a transmisibilității între oameni. Supravegherea genomică și fenotipică (studiile în laborator ale comportamentului viral) sunt esențiale pentru a evalua riscul emergent al H5N5 și pentru a informa strategii de sănătate publică, inclusiv recomandări privind tratamentul antiviral și măsuri de control al focarelor la animale.
Evaluarea sănătății publice și răspunsul imediat
CDC și autoritățile sanitare locale au declarat că riscul pentru populația generală rămâne scăzut în acest moment. Declarațiile oficiale indică faptul că nu au fost identificate alte persoane pozitive în legătură cu acest caz și că nu există dovezi de transmitere om‑om pentru această infecție H5N5. Totuși, agențiile responsabile au activat protocoale standard: trasarea contactelor, testarea persoanelor expuse și a păsărilor din gospodăriile implicate, precum și consilierea proprietarilor de efective mici.
Măsurile recomandate includ izolarea persoanelor simptomatice, utilizarea echipamentelor de protecție individuală (măști, mănuși, protecție oculară) de către lucrătorii medicali și cei care manipulează păsări suspecte sau moarte, și testarea cu metode RT‑PCR și secvențiere pentru confirmarea subtipului. În cazurile severe la oameni, tratamentul antiviral cu inhibitori ai neuraminidazei (de exemplu oseltamivir sau zanamivir) poate fi luat în considerare conform ghidurilor naționale și internaționale, însă eficacitatea specifică împotriva H5N5 trebuie evaluată pe baza datelor laboratoriale.
De asemenea, autoritățile de sănătate publică colaborează cu serviciile veterinare și cu agențiile de agricultură pentru a testa și a monitoriza efectivele de păsări, pentru a impune măsuri de control la fermă sau în gospodăriile cu păsări, și pentru a distruge în siguranță păsările infectate atunci când este necesar. Comunicarea transparentă cu publicul și cu producătorii agricoli este crucială pentru a preveni panică nefondată și pentru a încuraja raportarea rapidă a mortalităților neobișnuite în rândul păsărilor.
Context și pași următori
Până în prezent, CDC a înregistrat peste 70 de infecții umane cu gripă aviară în acest an, iar în Statele Unite a fost raportat anterior un caz fatal legat de H5N1 în Louisiana în luna ianuarie. Această evidență a unei serii de cazuri umane în același an arată o dinamică epidemiologică intens monitorizată: creșterea numărului de evenimente la animale poate crește probabilitatea expunerii oamenilor, în special a celor ce lucrează sau locuiesc în apropierea păsărilor domestice.
Laboratoarele de sănătate publică vor continua secvențierea genetică a virusului pentru a detecta eventuale mutații care ar putea indica adaptare la gazda umană sau schimbări în răspunsul la antivirale. Echipele de sănătate publică vor realiza analize filogenetice pentru a compara izolatul H5N5 cu variantele cunoscute din populațiile aviare și vor monitoriza semnalele clinice și epidemiologice care ar semnala transmitere susținută între oameni.
Pentru public, experții recomandă evitarea contactului direct cu păsările bolnave sau moarte, utilizarea echipamentelor de protecție adecvate atunci când manipularea este necesară, și raportarea de urgență a mortalităților neobișnuite la autoritățile agricole sau de sănătate locală. Măsurile de biosecuritate pentru păsările din curte includ separarea speciilor, limitarea accesului la efective, curățarea și dezinfecția regulată a echipamentelor și evitarea alimentării păsărilor din locurile frecventate de păsările sălbatice.
Din perspectivă „One Health” (Un singur plan pentru sănătatea oamenilor, animalelor și mediului), colaborarea între sănătatea umană, sănătatea animalelor și mediul înconjurător este esențială pentru detectarea timpurie și controlul focarelor de gripă aviară. Implementarea supravegherii integrate care combină date clinice, veterinare și genomice sprijină răspunsuri mai eficiente și politici de prevenție adaptate la riscul local și național.
Pe plan tehnic, monitorizarea trebuie să includă: teste moleculare specifice subtipului (RT‑PCR pentru genele M, HA și NA), secvențiere completă a genomului viral pentru identificarea mutațiilor cheie (de exemplu cele care afectează legarea de receptorii umani), și teste fenotipice pentru a evalua sensibilitatea la antivirale și schimbările în virulență. În paralel, supravegherea la nivelul populațiilor de păsări (sălbatice și domestice) și măsurile rapide de control în ferme sunt esențiale pentru reducerea riscului de transmitere către oameni.
Comunicațiile de risc trebuie să fie clare: pentru majoritatea oamenilor riscul imediat rămâne scăzut, dar persoanele care manipulează păsări (fermieri, lucrători din ferme avicole, veterinari, proprietari de păsări din curte) trebuie să adopte practici riguroase de biosecuritate și să raporteze rapid orice semne de boală la păsări. De asemenea, serviciile medicale locale și naționale trebuie să fie pregătite pentru diagnostic, tratament antiviral și pentru gestionarea potențialelor focare umane, inclusiv planuri pentru izolare și distribuirea resurselor medicale.
În ceea ce privește vaccinarea umană, nu există în prezent o vaccinare universal disponibilă specifică pentru H5N5; cercetările și dezvoltarea de vaccinuri pentru diferite tulpini aviare sunt un proces continuu, iar producătorii și agențiile de reglementare pot evalua dacă este necesară dezvoltarea unui vaccin specific sau adaptarea celor existente în cazul în care apar semnale de risc crescut. Stocurile de antivirale și planurile de distribuție rămân componente importante ale pregătirii pentru evenimente de gripă emergentă.
În concluzie, acest prim caz uman documentat de H5N5 în Washington subliniază importanța supravegherii continue a gripei aviare, a integrării informațiilor veterinare și umane și a aplicării măsurilor de prevenție adecvate la nivel local și național. Publicul trebuie să rămână informat din surse oficiale (CDC, WHO, departamentele de sănătate) și să urmeze recomandările profesioniștilor de sănătate și ale autorităților agricole pentru a diminua riscul de expunere și a contribui la controlul focarelor la animale.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu