10 Minute
În timpul secetei severe din 2023, mai multe lacuri inundabile din centrul Amazonului brazilian s-au încălzit la temperaturi mai mari decât cele ale unei băi fierbinți, Lacul Tefé atingând un vârf de 41,0 °C (105,8 °F). Această încălzire extremă a produs o mortalitate în masă: peste 200 de delfini, mii de pești și un număr imens de alte organisme de apă dulce au pierit. Oamenii de știință afirmă că evenimentul este un exemplu clar al modului în care o climă în încălzire reconfigurează ecosistemele de apă dulce și pune în pericol biodiversitatea Amazonului.
Cum un lac amazonian a devenit un cuptor
Ancheta a fost condusă de cercetători de la Institutul Mamirauá pentru Dezvoltare Durabilă din Brazilia, cu implicarea hidrologului Ayan Fleischmann, care au combinat observații satelitare cu înregistrări de temperatură in situ pentru a reconstrui episodul. Echipa a identificat o combinație rară de factori: radiație solară prelungită, fără nori, timp de 11 zile consecutive, viteze foarte mici ale vântului, niveluri de apă neobișnuit de scăzute determinate de secetă și ape tulburi care absorb intens lumina. Aceste condiții au capturat energia solară la suprafață și au condus la creșteri ale temperaturilor lacului mult peste intervalele obișnuite.
Pescari locali și asistenți de teren așază un delfin capturat din fluviul Amazon pe o targă în Lacul Amana, lângă Tefé, Amazonas, Brazilia, pe 25 septembrie 2025
Stres termic și colaps biologic
Înregistrările de temperatură din zece lacuri inundabile au arătat creșteri îngrijorătoare: în cinci dintre ele s-au atins valori peste 37 °C, iar Lacul Tefé a înregistrat 41,0 °C. Totuși, experții subliniază că nu doar vârful termic a contat. Fluctuații rapide de până la 13 °C în intervale scurte de timp au indus un stres termic acut organismelor care sunt adaptate la ferestre termice mult mai restrânse. Astfel de salturi bruște scurtează capacitatea speciilor de a se comporta normal, de a se hrăni sau de a se reproduce, și sporesc riscul de mortalitate imediată sau întârziată.
Biologul Adalberto Val, de la Institutul de Cercetare al Amazonului din Brazilia, a explicat mecanismul fiziologic pe înțelesul tuturor: "Când apa ajunge la 41 °C, peștii pur și simplu nu mai funcționează: enzimele lor sunt blocate, metabolismul se prăbușește și mor." Pentru delfinii de râu, precum delfinul roz (Inia geoffrensis) — specie amenințată — și tucuxi (Sotalia fluviatilis), combinația dintre pierderea prăzii, stresul termic direct și degradarea calității apei a fost fatală. Pe lângă efectul direct al căldurii, temperatura ridicată reduce solubilitatea oxigenului în apă, ceea ce agravează hipoxia și reduce marja aerobă a animalelor, în timp ce procesele biochimice perturbate pot conduce la acumularea de substanțe toxice.
Un delfin tucuxi mort în Lacul Tefé, 2023
Factorii climatici: El Niño, încălzirea oceanelor și condițiile locale
Cercetătorii leagă evenimentul de dinamici climatice pe scară largă. Încălzirea generalizată a oceanelor, în special în Atlanticul de Nord, combinată cu un episod El Niño de intensitate moderată spre puternică, a amplificat condițiile de secetă în anumite părți ale bazinului Amazonului. Cu mai puțină apă în luncă și ceruri mai limpezi, încălzirea solară a fost intensificată. Echipa subliniază că intensitatea fără precedent a secetei este coerentă cu așteptările pentru o planetă în încălzire, iar teleconexiunile ocean-atmosferă pot declanșa astfel de șocuri hidrologice regionale.
Pe lângă aceste forțări globale, factorii locali—cum ar fi deconectarea luncilor inundabile, prezența sedimentelelor și materia organică dizolvată (DOC) care absoarbe radiația, precum și modificările de uz al terenurilor—au amplificat efectele. Mecanismele includ reducerea schimbului vertical de apă (stratificare termică mai accentuată), scăderea amestecului care distribuie căldura și o creștere a încălzirii la suprafață pe parcursul zilelor senine. Observațiile satelitare (de exemplu, produse termice din misiuni precum MODIS sau Sentinel) combinate cu termometri de mare precizie in situ au fost esențiale pentru a cuantifica aceste procese și pentru a reconstitui evoluția evenimentului în timp și spațiu.
Tendințe mai largi și încălzire pe termen lung
Alarmant este faptul că măsurătorile indică o creștere medie a temperaturilor lacurilor inundabile de aproximativ 0,6 °C pe deceniu în centrul Amazonului, începând din 1990. "Starea de urgență climatică este aici, nu există dubii", a declarat Fleischmann pentru AFP în timp ce investiga lacurile. Ecologistul Adrian Barnett, de la University of Greenwich, care nu a făcut parte din studiu, a oferit o perspectivă asupra energiei implicate: "O creștere de 10 °C a temperaturii apei este fără precedent. Volumul de energie necesar pentru a realiza aceasta într-un volum atât de mare de apă este uluitor." Din punct de vedere fizic, încălzirea apei la scară largă implică un transfer uriaș de energie termică, iar capacitatea calorică specifică ridicată a apei impune fluxuri energetice foarte mari pentru a produce astfel de schimbări rapide.
Aceste tendințe se adaugă la alte presiuni pe termen lung: schimbări în regimul precipitațiilor, creșterea frecvenței și intensității evenimentelor extreme, defrișări care modifică bilanțul hidric local și intruziuni de substanțe poluante. Toți acești factori reduc reziliența sistemelor de apă dulce și pot transforma evenimente extreme punctuale în crize recurente pentru biodiversitate și servicii ecosistemice.
Consecințe ecologice și umane
În decurs de o săptămână, World Wildlife Fund a raportat o pierdere estimată la 10% din populația locală de delfini de râu, inclusiv 130 de delfini roz și 23 de tucuxi; numărul ulterior de carcase inventariate s-a apropiat de 330. Mortalitatea în masă a depășit categoria delfinilor — mii de pești și nenumărate nevertebrate și amfibieni au murit, perturbând rețelele trofice și breslele de pescuit locale. Aceste pierderi afectează lanțurile alimentare, reduc resursele de hrană și subminează pescuitul de subzistență și comercial. Pentru comunitățile riverane care depind de pește pentru alimentație, venit și cultură, efectele sociale și economice sunt severe și de lungă durată.
Cadavrele și degradarea materiei organice alterează calitatea apei, pot favoriza eruptii de algă sau bacterii oportuniste și cresc riscul de boli pentru oameni și animale. Pierderea speciilor-cheie poate declanșa efecte în cascadă: scăderea prăzii pentru prădători mari, modificarea compoziției speciilor dominante și pierderea funcțiilor ecosistemice, precum reciclarea nutrienților și controlul algelor. De asemenea, scăderea biodiversității afectează serviciile ecosistemice esențiale—reglarea regimului hidrologic, stocarea carbonului în soluri și în vegetație acvatică, precum și valoarea turistică a regiunii.
Oamenii de știință avertizează că multe dintre sistemele de apă dulce ale Amazonului sunt deosebit de vulnerabile deoarece stochează o fracțiune semnificativă din apa de suprafață a planetei și susțin o biodiversitate extraordinară, inclusiv specii endemice. John Melack, ecolog la UC Santa Barbara, a spus: "Ne îngrijorează faptul că aceste condiții devin mai frecvente. Implicațiile pentru biodiversitate și pentru comunitățile locale sunt profunde." În plus, schimbările în dinamica inundărilor afectează reproducerea peștilor migratori și ciclurile de viață ale multor organisme, provocând efecte care pot dura ani sau decenii.
Ce înseamnă asta pentru conservare și politică climatică
Autorii studiului subliniază limitele răspunsurilor regionale: deși măsurile de urgență locale și eforturile de conservare pot atenua unele efecte pe termen scurt, prevenirea unor viitoare mortalități în masă va necesita reduceri globale ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Succesiunea de factori care au dus la supraîncălzirea lacurilor amazoniene—încălzirea oceanelor, El Niño și tendințele climatice pe termen lung—arată că multe schimbări la scară de ecosistem sunt legate de forțări la scară planetară. Astfel, politicile climatice internaționale și angajamentele pentru reducerea CO2 și a altor gaze sunt centrale pentru protecția pe termen lung a acestor habitate.
Intervențiile locale rămân totuși cruciale: monitorizare continuă a temperaturii și a calității apei, sisteme de alertă timpurie, restaurarea conectivității luncilor inundabile pentru a permite fenomene naturale de reglare, protecția zonelor esențiale pentru reproducere și refacerea vegetației ripariene pentru a reduce încălzirea suprafeței apei. Măsurile practice pot include instalarea de stații automate de monitorizare, implicarea comunităților locale în observații de mediu, planuri de urgență pentru recolte și pescuit, precum și scheme de compensare și sprijin financiar pentru familiile afectate.
Studiul, publicat în revista Science, se adaugă la un număr în creștere de evenimente de mortalitate în masă legate de climă la nivel global, de la albirea coralilor și colapsuri ale populațiilor de pești marini, la valuri de căldură care afectează mamifere terestre. Dacă traiectoriile actuale de încălzire vor continua, oamenii de știință avertizează că vor fi probabile colapsuri mai mari și mai frecvente ale ecosistemelor, cu efecte transfrontaliere și interconectate asupra securității alimentare, sănătății și economiilor regionale.
Perspectiva experților
Dr. Maria Ortega, ecolog de apă dulce cu experiență în ecosisteme tropicale, a comentat: "Aceste evenimente sunt un semnal de trezire. Fiziologia speciilor acvatice este calibrată fin pe intervalele istorice de temperatură. Episoadele rapide de încălzire comprimă fereastra de supraviețuire atât de dramatic încât comunități întregi se pot prăbuși în câteva zile. Pentru a reduce riscul viitor avem nevoie de reduceri agresive ale emisiilor, alături de strategii locale care să mențină nivelurile apei și complexitatea habitatelor."
În practică, integrarea măsurilor de adaptare și atenuare implică colaborare interdisciplinară: hidrologi și ecologi care proiectează rețele de monitorizare, climatologi care furnizează proiecții regionale, factori de decizie care implementează politici de teren și organizații locale care asigură respectarea și sustenabilitatea măsurilor. Un cadru eficient va combina reducerea emisiilor la nivel global, politici de gestionare durabilă a bazinelor hidrografice, restaurare ecologică și programe sociale pentru a reduce vulnerabilitatea comunităților dependente de resursele acvatice.
În concluzie, evenimentul din Lacul Tefé nu este doar o tragedie locală, ci un avertisment clar despre modul în care schimbările climatice pot transforma rapid și ireversibil habitate cruciale. Răspunsul necesită atât acțiune politică globală pentru limitarea încălzirii, cât și măsuri locale bine informate pentru a proteja biodiversitatea, a menține serviciile ecosistemice și a asigura reziliența comunităților umane din regiunea Amazonului.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu