10 Minute
Cafeaua este adesea asociată cu vigilența și o accelerație temporară a frecvenței cardiace, motiv pentru care mulți clinicieni le recomandă pacienților cu fibrilație atrială (FA) să reducă consumul. Un nou trial clinic randomizat pune sub semnul întrebării această înțelepciune convențională, raportând un număr mai mic de recurențe ale FA la persoanele care au continuat să bea cafea după o procedură de cardioversie.
O privire randomizată asupra consumului de cafea și a recurenței FA după cardioversie
Cercetătorii au înrolat 200 de pacienți din Statele Unite, Canada și Australia care urmau să fie supuși cardioversiei electrice pentru restabilirea unui ritm sinusal normal. Toți participanții erau actuali sau foști consumatori de cafea. Participanții au fost randomizați: jumătate au acceptat să se abțină de la cafea timp de șase luni, în timp ce cealaltă jumătate s-a angajat să bea cel puțin o ceașcă pe zi.
Pe parcursul celor șase luni de urmărire, studiul a monitorizat episoadele de fibrilație atrială care durau mai mult de 30 de secunde, criteriu utilizat frecvent în cercetările aritmologice pentru a defini o recurență semnificativă. Rezultatele au arătat că FA a recidivat la 47% dintre consumatorii de cafea comparativ cu 64% dintre cei care s-au abținut — ceea ce echivalează cu o reducere relativă a riscului de aproximativ 39% pentru cei care au continuat consumul de cafea.
„Rezultatele au fost surprinzătoare,” spune cardiologul Christopher Wong de la University of Adelaide. „În contrast cu înțelepciunea convențională, am constatat că cei care au consumat cafea au înregistrat o reducere semnificativă a recurenței FA comparativ cu cei care au evitat cafeaua și cofeina.”
Cazurile de fibrilație atrială au fost mai puțin frecvente în rândul consumatorilor de cafea
De ce ar putea ajuta cafeaua — mecanisme posibile
Trialul clinic nu demonstrează un raport de cauzalitate definitiv, dar investigatori și comentatori au propus mai multe explicații plauzibile. Cafeaua conține numeroși compuși bioactivi — nu doar cofeină — dintre care mulți au proprietăți antiinflamatorii și antioxidante. Inflamația cronică contribuie la modificările structurale și electrice ale atriilor care favorizează apariția FA; astfel, efectele antiinflamatorii ar putea reduce predispoziția la recurențe.
Alți compuși din cafea, cum sunt acizii clorogenici, polifenolii și anumite alcaloide, pot influența stresul oxidativ, funcția endotelială și reglarea metabolismului, toate aceste căi având potențialul de a modifica mediul proaritmic al inimii. În plus, există variații mari între tipurile de cafea (de exemplu, prăjire, metodă de preparare, originea boabelor) care pot modifica compoziția chimică și, implicit, efectele asupra organismului.
Performanță fizică, tensiune arterială și echilibrul hidric
Cofeina poate crește temporar capacitatea de efort și nivelul de activitate fizică, factori cunoscuți pentru reducerea unor dintre factorii de risc cardiovascular asociați cu FA. De asemenea, cafeaua are efecte diuretice ușoare și poate influența tensiunea arterială în moduri subtile; ambele mecanisme pot diminua întinderea atrială sau evenimentele declanșatoare care precipită episoadele de FA.
Este, în plus, posibil ca consumul de cafea să înlocuiască băuturi mai puțin sănătoase (cum ar fi băuturile cu zahăr sau alcoolul) sau să fie un marker al altor obiceiuri de viață benefice (de exemplu, mai multă activitate socială sau rutine consistente), factori care nu au fost detaliat capturați în acest studiu. Trialul nu a colectat date alimentare sau de activitate fizică suficient de detaliate pentru a testa aceste ipoteze în mod direct.
Ce înseamnă aceste constatări pentru persoanele cu FA
Fibrilația atrială afectează zeci de milioane de persoane la nivel global și este asociată cu riscul crescut de accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă; riscul crește odată cu vârsta și cu condiții asociate precum obezitatea, diabetul zaharat și consumul excesiv de alcool. În acest context, măsurile de stil de viață ușor de adoptat care ar reduce povara FA sunt de un interes major pentru pacienți și clinicieni.
Gregory Marcus, cardiolog și electrofiziolog la UCSF, a comentat aceste rezultate: „Este rezonabil ca profesioniștii din domeniul sănătății să permită pacienților cu FA să experimenteze cu substanțe natural cofeinizate pe care le agrează, cum ar fi ceaiul sau cafeaua cu cofeină. Totuși, unii pacienți pot observa în continuare că cofeina sau cafeaua cofeinizată declanșează sau agravează FA.”
Rata de recurență a fost cu 39% mai mică la cei care au consumat cafea
Implicarea pentru practica clinică și consilierea pacientului
Rezultatele acestui trial indică faptul că recomandările generalizate de evitarea cafelei pentru toți pacienții cu FA pot necesita reevaluare. În timp ce unii pacienți raportează că au declanșatoare personale (cum ar fi consumul de cofeină, alcool sau stresul), acest studiu sugerează că un consum moderat și regulat de cafea ar putea, pentru un subgrup de pacienți, să nu crească riscul — și posibil să-l scadă.
Pentru clinicieni, recomandarea practică ar putea fi una individualizată: încurajarea pacientului să monitorizeze simptomele în mod structurat atunci când își ajustează dieta (inclusiv consumul de cafea), utilizând jurnale de simptome sau monitorizare ambulatorie a ritmului cardiac. De asemenea, este util să se discute despre tipul de cafea (cafea filtrată versus espresso, cafea decofeinizată), mărimea porțiilor și alte surse de cofeină (ceai, băuturi energizante, suplimente).
Limitări și considerente metodologice
Ca orice studiu, acest trial are limitări importante care trebuie luate în calcul înainte de a schimba recomandările clinice la scară largă. În primul rând, durata de urmărire a fost de șase luni — un interval suficient pentru a detecta recurențe pe termen scurt, dar insuficient pentru a evalua efecte pe termen lung sau evenimente cardiovasculare majore asociate. De asemenea, toți participanții fuseseră consumatori actuali sau anteriori de cafea, deci rezultatele nu se aplică neapărat persoanelor care nu au consumat niciodată cafea.
Alte limitări includ lipsa unui protocol detaliat privind dozajul exact al cofeinei, tipurile specifice de cafea consumate și absența unei evaluări standardizate a dietei și activității fizice. Aceste lacune împiedică determinarea unei relații doză-răspuns sau identificarea unor efecte diferențiate între tipurile de cafea (de exemplu, cafea prăjită închis versus deschis, cafele preparate la filtru față de cele la presă franceză).
Urgentă nevoie de cercetare suplimentară
Acesta este primul trial clinic randomizat care examinează relația între consumul de cafea și recurența FA după cardioversie, deschizând o nouă direcție de cercetare. Investitorii științifici intenționează să extindă această linie de investigație pentru a include persoane care nu erau consumatori obișnuiți înainte de studiu și pentru a compara alte surse importante de cofeină — cum ar fi ceaiul, băuturile energizante sau pungi de cofeină — pentru a vedea dacă efectele observate sunt specifice cafelei sau generalizabile la alte surse de cofeină.
Studii mai largi, pe durate mai lungi și cu colectare detaliată a datelor dietetice, a activității fizice și a frecvenței/consumului efectiv de cofeină ar ajuta la clarificarea unor întrebări cheie: există un prag de doză peste care cofeina devine dăunătoare pentru pacienții cu FA? Sunt anumite metode de preparare a cafelei mai benefice sau nocive? Există subgrupuri de pacienți (de exemplu, cei cu boli ischemice, hipertensiune severă sau predispoziții genetice) pentru care consumul de cafea ar trebui evitat?
Context științific și literatură anterioară
Majoritatea studiilor observaționale anterioare au oferit rezultate mixte: unele nu au găsit o asociere între consumul moderat de cafea și FA, în timp ce altele au sugerat un risc crescut în urma consumului excesiv sau în cazul anumitor subgrupuri sensibile. Diferențele metodologice — inclusiv măsurarea consumului, durata studiului și controlul factorilor confuzivi — au contribuit la inconsistența dovezilor. Trialul randomizat prezent aduce o contribuție importantă prin reducerea erorilor de selecție și a unor confuziuni, dar nu elimină toate sursele potențiale de bias.
Cum pot aplica pacienții aceste informații
Pentru pacienții cu FA, abordarea practică rezonabilă, bazată pe datele actuale, este să discute modificările dietei cu medicul cardiolog sau cu electrofiziologul care îi are în evidență. Dacă un pacient observă o corelație clară între consumul de cafea și simptome (palpitații, amețeli, episoade de ritm neregulat), recomandarea rămâne să reducă sau să elimine cofeina. Pentru alți pacienți, o reintroducere controlată sub monitorizare poate fi rezonabilă.
Pacienții ar trebui, de asemenea, îndrumați să acorde atenție altor factori de reducere a riscului: controlul tensiunii arteriale, managementul diabetului, scăderea în greutate, limitarea consumului de alcool, exercițiul fizic regulat și monitorizarea simptomelor. Aceste intervenții au dovezi solide pentru reducerea poverii generale a FA și a complicațiilor sale.
Concluzii și puncte cheie
Studiul randomizat recent sugerează că, în cazul persoanelor preexistente consumatoare de cafea care au trecut prin cardioversie, un consum modest și regulat de cafea ar putea fi asociat cu o rată mai mică a recurenței FA pe termen scurt. Cu toate acestea, rezultatele nu constituie încă o indicație fermă pentru schimbarea generalizată a recomandărilor clinice. Cercetări suplimentare, mai ample și mai detaliate, sunt necesare pentru a confirma aceste descoperi și a identifica mecanismele, dozele și tipurile de consum cele mai relevante.
Până la clarificarea completă a dovezilor, recomandarea practică rămâne individualizată: discutați cu cardiologul despre experiențele personale, încercați ajustări controlate sub supraveghere medicală și monitorizați simptomele în mod riguros. În plus, concentrați-vă pe măsurile preventive consacrate care reduc riscul cardiovascular și pot diminua în mod real povara fibrilației atriale pe termen lung.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu