8 Minute
Noi cercetări sugerează căascultarea repetată a melodiilor preferate poate face mai mult decât să îţi îmbunătăţească dispoziţia — ar putea reduce şi riscul de demenţă pe termen lung. Un studiu amplu realizat în Australia a identificat legături consistente între implicarea regulată în activităţi muzicale şi rezultate cognitive mai bune la persoanele de 70 de ani şi peste. Aceste constatări sunt relevante pentru sănătatea creierului, prevenirea declinului cognitiv şi strategiile de îmbătrânire sănătoasă, oferind un indiciu că activităţile accesibile, precum ascultarea de muzică sau cântatul la un instrument, pot contribui la menţinerea funcţiilor mentale în a treia vârstă.
Detalii ale studiului și principalele concluzii
Analiza a urmărit 10.893 de australieni care locuiau în comunităţi pentru persoane în vârstă şi care, la momentul iniţial, nu aveau diagnostic de demenţă. Participanţii au completat chestionare despre obiceiurile muzicale — cât de des ascultă muzică (categorii precum niciodată, rar, uneori, întotdeauna) şi dacă cântă la un instrument — şi au fost supuşi unor evaluări cognitive standardizate. Datele au fost monitorizate pe o perioadă de cel puţin trei ani, timp în care cercetătorii au colectat informaţii privind apariţia demenţei, a tulburărilor cognitive uşoare şi scorurile la teste de memorie episodică şi cogniţie generală. Studiul a folosit metode statistice pentru a ajusta rezultatele în funcţie de factori demografici şi comorbidităţi cunoscute care pot influenţa sănătatea cognitivă, cum ar fi vârsta, sexul, statutul socio‑economic şi condiţii medicale cronice.
După cel puţin trei ani de urmărire, participanţii care au raportat că ascultau muzică întotdeauna au fost cu 39% mai puţin predispuşi să dezvolte demenţă comparativ cu cei care au spus că nu ascultau niciodată, rar sau uneori. În plus, ascultătorii frecvenţi prezentau un risc redus cu 17% pentru forme mai uşoare de afectare cognitivă. Pe lângă reducerea riscului, persoanele care ascultau muzică în mod regulat au obţinut scoruri mai mari la testele de cogniţie generală şi la măsurile de memorie episodică — acel tip de memorie implicat în reamintirea evenimentelor cotidiene şi a experienţelor personale. Observaţiile au fost robuste în analizele principale, deşi autorii au subliniat că efectele pot varia în funcţie de severitatea comorbidităţilor şi de alţi factori de stil de viaţă.
Cântatul la un instrument a fost, de asemenea, asociat cu efecte protectoare: persoanele care făceau muzică în mod regulat au prezentat un risc redus cu 35% pentru dezvoltarea demenţei. Totuşi, în acest studiu acel beneficiu nu s‑a extins în mod clar şi la toate formele de afectare cognitivă mai uşoară, ceea ce sugerează că efectele pot depinde de tipul de activitate muzicală, intensitatea practicii, sau de caracteristicile individuale ale participanţilor (de exemplu, istoricul educaţional sau experienţa muzicală din tinereţe).
Când ascultarea şi cântatul la instrument au fost combinate ca activităţi obişnuite, analiza a arătat o reducere de 33% a riscului de demenţă şi o reducere de 22% pentru alte probleme cognitive. Cercetătorii au mai observat că nivelul de educaţie a influenţat rezultatele: beneficiile cele mai puternice s‑au înregistrat la persoanele cu 16 ani sau mai mulţi de şcolarizare, iar efectele au fost inconsistente pentru cei aflaţi în bracketul intermediar de educaţie (12–15 ani). Această interacţiune sugerează rolul potenţial al rezervelor cognitive — conceptul conform căruia o mai mare educaţie sau experienţă de viaţă poate modera impactul factorilor de risc asupra declinului cognitiv.
Emma Jaffa, autoarea principală a lucrării şi cercetătoare în sănătate publică la Monash University, a remarcat că, deşi asocierea este promiţătoare, studiul nu poate demonstra cauzalitatea. Ea a subliniat: activităţile muzicale pot reprezenta o strategie accesibilă pentru menţinerea sănătăţii cognitive la adulţii în vârstă, însă nu putem afirma, pe baza unei singure observaţii cohortale, că muzica previne direct demenţa. Sunt necesare studii randomizate şi intervenţii controlate pentru a verifica dacă activităţi precum listele de redare, cântecele în grup sau lecţiile la instrument au un efect preventiv real asupra demenţei.
Cum muzica poate susține sănătatea creierului
Există mai multe mecanisme plauzibile prin care muzica ar putea exercita un efect protector asupra creierului. Ascultarea muzicii activează reţele neuronale largi implicate în atenţie, memorie, procesare emoţională şi senzorială, oferind un tip de stimulare cognitivă complexă, multimodală. Această activare extinsă poate promova plasticitatea sinaptică — capacitatea creierului de a forma şi reconfigura conexiuni neuronale — ceea ce la rândul său ajută la menţinerea funcţiilor cognitive. Muzica implică simultan procesare auditivă, recunoaştere secvenţială, anticipare ritmică, procesare emoţională şi, în cazul cântatului sau al interpretării la instrument, coordonare motrică fină; această combinaţie complexă de cerinţe cognitive şi senzoriale poate oferi un antrenament natural pentru creier.
Pe plan neurochimic, experienţele muzicale pot stimula eliberarea de neurotransmiţători importanţi pentru învăţare şi motivaţie, cum ar fi dopamina, care este asociată cu plăcerea şi consolidarea memoriei. Muzica poate regla şi răspunsul la stres — reducerea cortizolului şi îmbunătăţirea stării emoţionale — iar un nivel mai scăzut de stres cronic este recunoscut ca factor benefic pentru sănătatea cognitivă. De asemenea, ascultarea de melodii asociate cu amintiri personale poate activa memoria episodică, întărind astfel circuitele care susţin reamintirea evenimentelor şi a contextelor de viaţă, ceea ce poate contribui la o rezervă cognitivă mai solidă pe termen lung.
Un alt mecanism posibil este interacţiunea între sănătatea auditivă şi stimularea muzicală. Pierderea auzului este un factor de risc bine documentat pentru demenţă; când aportul auditiv se reduce, creierul poate reasigna resurse neurale pentru compensare, ceea ce în unele cazuri accelerează declinul cognitiv. Alte cercetări arată că utilizarea la timp a aparatelor auditive poate încetini ritmul de pierdere a funcţiilor cognitive. Astfel, menţinerea unei funcţii auditive bune — prin controale periodice ale auzului, tratament adecvat al pierderii auditive şi implicarea în activităţi muzicale care încurajează procesarea auditivă — ar putea funcţiona sinergic cu stimularea muzicală pentru a proteja sănătatea creierului.
Aceste rezultate se adaugă la un corp de dovezi în creştere care leagă muzica de sănătatea cognitivă şi sugerează că activităţile muzicale, fiind de obicei ieftine, accesibile şi plăcute, pot fi integrate într‑un program mai amplu de îmbătrânire sănătoasă. În practică, ascultarea regulată de playlisturi, participarea la grupuri de cor, lecţiile la instrument sau chiar exerciţii muzicale ghidate pot completa măsurile mai cunoscute de prevenţie, precum activitatea fizică, menţinerea relaţiilor sociale şi controlul factorilor de risc cardiovascular (hipertensiune, diabet, hipercolesterolemie).
Recomandări practice
- Ascultarea regulată de muzică la vârste înaintate a fost asociată, în acest studiu mare, cu un risc semnificativ redus de demenţă. În practică, includeţi muzica în rutina zilnică: playlisturi personale, radio, sau sesiuni de ascultare atentă pot constitui forme simple de stimulare cognitivă şi bună dispoziţie.
- Cântatul sau cântatul la un instrument a demonstrat, de asemenea, corelaţii pozitive cu reducerea riscului de demenţă. Dacă este posibil, luaţi în considerare lecţii de instrument sau coruri comunitare — activităţile colective aduc beneficiu dublu, combinând stimularea cognitivă cu sprijin social, ceea ce este esenţial pentru sănătatea mentală şi emoţională.
- Îngrijirea auditivă şi stimularea cognitivă funcţionează complementar: programaţi controale auditive regulate şi folosiţi aparate auditive atunci când este indicat. O audibilitate bună sporeşte capacitatea de a beneficia de stimulii muzicali şi contribuie la menţinerea reţelelor sociale şi a participării la activităţi comunitare.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu