10 Minute
Ascultarea muzicii sau cântatul la un instrument pot face mai mult decât să îmbunătățească dispoziția — un studiu amplu recent sugerează că activitatea muzicală regulată este asociată cu rate mult mai mici de demență și cu un declin cognitiv mai blând la adulții în vârstă. Cercetătorii leagă implicarea în muzică de o cogniție globală mai bună și de o memorie de zi cu zi mai fidelă, evidențiind o abordare accesibilă și cu costuri reduse pentru susținerea sănătății creierului la vârste înaintate. Acest articol rezumă metodologia, rezultatele și implicațiile studiului, oferind context științific, recomandări practice pentru îngrijitori și perspective pentru viitoare cercetări privind prevenirea demenței prin activități muzicale.
Cum a fost realizat studiul și cine a fost examinat
Cercetătorii de la Monash University au analizat datele provenite de la 10.893 de adulți cu vârsta de 70 de ani și peste, care la începutul studiului nu prezentau semne de demență. Participanții proveneau din două studii majore: ASPREE și sub-studiul ALSOP. În cadrul acestor proiecte populaționale, respondenții au raportat obiceiurile lor de petrecere a timpului liber, inclusiv dacă ascultau muzică frecvent și/sau dacă cântau la un instrument. Analiza longitudinală a urmărit evoluția rezultatelor cognitive în timp, comparând incidențele de demență și deteriorarea cognitivă clinic relevantă între persoanele implicate în activități muzicale și cele care nu erau implicate.
Setul de date a permis ajustări statistice pentru factori demografici și de sănătate cunoscuți — de exemplu, vârstă, sex, nivel educațional, starea de sănătate generală și anumite comorbidități — pentru a atenua influența potențială a factorilor confundatori. Totuși, fiind un studiu observațional, interpretarea cauzală rămâne limitată. Metodologia a inclus evaluări standardizate ale funcției cognitive și ale memoriei episodice, precum și monitorizarea clinică pentru diagnosticarea demenței pe parcursul urmăririi. Această abordare oferă date relevante despre asocierea dintre activitățile culturale (în special cele muzicale) și sănătatea cognitivă în populații în vârstă.
Principalele constatări: risc mai scăzut și memorie mai bună
Rezultatele, raportate de New Atlas și de echipa Monash, sunt remarcabile. Ascultarea frecventă a muzicii a fost asociată cu o reducere de 39% a ratei de dezvoltare a demenței și cu o scădere de 17% a riscului de afectare cognitivă semnificativă. Cântatul la un instrument a corelat cu o rată de demență mai mică cu aproximativ 35%. Participanții care atât ascultau des muzică, cât și cântau la instrument au prezentat un risc redus de demență cu aproximativ 33%.
Dincolo de diferențele legate de diagnostice, implicarea în activități muzicale a fost legată de îmbunătățiri ale funcției cognitive globale și ale memoriei episodice — adică capacitatea de a reaminti evenimentele cotidiene. Aceste efecte au fost observate atât la bărbați, cât și la femei, și au fost prezente în subgrupuri definite pe baza nivelului de educație și a stării generale de sănătate, sugerând robustețea asocierii între muzică și sănătatea creierului. De asemenea, autorii au raportat că impactul muzicii s-a manifestat nu doar în testele cognitive standardizate, ci și în măsurile auto-raportate ale memoriei funcționale, ceea ce subliniază relevanța practică pentru calitatea vieții.
De ce rezultatele sunt promițătoare — și de ce nu sunt definitive
Este important de subliniat că acest studiu este observațional. Asta înseamnă că demonstrează asocieri puternice, dar nu poate dovedi în mod direct că muzica previne demența. Factorii confundatori — precum implicarea socială (participarea la evenimente sau grupuri), nivelul de educație, sănătatea generală, activitatea fizică și alte alegeri de stil de viață — pot influența de asemenea rezultatele. De exemplu, persoanele care ascultă muzică frecvent sau care cântă la un instrument ar putea avea rețele sociale mai extinse sau un nivel de activitate mentală mai ridicat, ambele putând contribui la reziliența cognitivă.
Cu toate acestea, constatările se înscriu într-un corp tot mai amplu de cercetare care arată că muzica activează regiuni cerebrale implicate în memorie, emoție și atenție. Prin urmare, asocierea observată este biologic plauzibilă. Studiul consolidat cu un eșantion mare și cu perioade de urmărire relevante oferă un argument puternic în favoarea includerii activităților muzicale în strategii mai largi de prevenție a declinului cognitiv, în special datorită accesibilității și costului scăzut al intervențiilor muzicale în comunitate.
Ce ne spune neuroștiința
Experimente anterioare, inclusiv lucrări ale cercetătorilor de la Northeastern University din 2022, au demonstrat că muzica — în special melodiile familiare sau cele cu valoare nostalgică — poate întări conectivitatea dintre cortexul auditiv, sistemul de recompensă al creierului (sisteme dopaminergice) și regiunile prefrontale implicate în controlul executiv și memorie. Aceste interacțiuni neuronale pot explica de ce muzica evocă frecvent amintiri vii și emoții puternice și de ce aceasta ar putea susține reziliența cognitivă pe termen lung.
Mai mult, studiile imagistice (de exemplu RMN funcțional) arată că ascultarea unor piese familiare activează simultan multiple rețele cerebrale — rețelele implicate în procesarea auditivă, cele asociate emoției și motivației, precum și circuitele implicate în memorie autobiografică. Activitatea repetată a acestor circuite prin expunere frecventă la muzică sau prin practica instrumentelor muzicale poate favoriza plasticitatea sinaptică și rezervă cognitivă, concepte cheie în explicarea diferențelor individuale în susceptibilitatea la demență.
Context istoric și aplicabilitate practică
Terapia muzicală are o istorie îndelungată, întinzându-se pe secole, ca metodă de stimulare a diferitelor sisteme cerebrale. În context clinic, muzica a fost folosită pentru a calma anxietatea, a îmbunătăți comunicarea la pacienții cu tulburări neurodegenerative și a facilita accesul la amintiri la persoanele cu demență. Cu toate acestea, abordările muzicale structurate nu au fost întotdeauna integrate pe scară largă în programele de îngrijire pentru vârstnici, în parte din lipsa unor dovezi experimentale robuste care să demonstreze efecte de prevenție pe termen lung.
Monash sugerează că, având în vedere că muzica este ieftină, ușor de accesat și adaptabilă cultural, ea poate constitui un instrument promițător pentru reducerea problemelor cognitive sau pentru întârzierea debutului demenței atunci când este adăugată strategiilor mai largi de stil de viață — cum ar fi activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată, managementul factorilor de risc cardiovascular și menținerea unui nivel ridicat de stimulație cognitivă și socială. Implementarea practică poate include sesiuni de audiție ghidată, cursuri de muzică comunitare, canto în cor sau programe de terapie muzicală ghidate de specialiști.
Ce spun experții și cercetătorii
Investigatori de la Monash subliniază că îmbătrânirea cerebrală nu este determinată doar de vârstă cronologică sau de genetică — alegerile legate de stilul de viață și mediul înconjurător joacă un rol semnificativ. „Datele noastre indică faptul că activități relativ simple, precum ascultatul de muzică sau cântatul la un instrument, pot contribui la rezultate cognitive mai bune în viața târzie”, scriu autorii. Ei solicită continuarea cercetării prin studii randomizate, controlate, pentru a testa cauzalitatea și pentru a identifica care tipuri de intervenții muzicale (de exemplu, ascultare pasivă, antrenament activ la instrument, terapia în grup) sunt cele mai eficiente.
Especialiștii în sănătatea creierului și terapeutii muzicali subliniază faptul că nu toate intervențiile sunt echivalente: frecvența, durata, tipul muzicii și implicarea activă (cântat, improvizație, acompaniament) versus pasivă (ascultat) pot influența rezultatele. De asemenea, intervențiile cultural-adaptate — care țin seama de preferințele muzicale personale și de istoricul de viață — par mai eficiente în activarea amintirilor autobiografice și în stimularea motivației pentru participare continuă.
Recomandări practice pentru vârstnici și îngrijitori
- Implicarea regulată contează: ascultarea sau cântatul constant pare a fi mai benefic decât expunerea ocazională. Crearea unei rutine muzicale zilnice sau săptămânale poate susține efecte pe termen lung.
- Relevanța personală ajută: studiile anterioare sugerează că melodiile legate de amintiri personale au efecte mai puternice asupra rețelelor cerebrale implicate în memorie. Albumele sau playlisturile cu muzică din tinerețe pot accelera reacțiile emoționale și amintirile autobiografice.
- Combinați muzica cu activități sociale și fizice: abordările combinate — de exemplu, coruri, dansuri muzicale, sesiuni de muzică în grup sau activități muzikoterapeutice integrate în programe de exerciții — tind să ofere cele mai bune rezultate cognitive.
Pe lângă aceste sugestii, îngrijitorii și profesioniștii din domeniul sănătății pot încuraja adaptarea intervențiilor la capacitățile fizice și cognitive ale persoanelor în vârstă. De exemplu, pentru cei cu mobilitate redusă pot fi folosite sesiuni de ascultare ghidate sau muzică la căști; pentru cei cu limitări auditive, ajustări de volum sau folosirea de dispozitive de amplificare pot îmbunătăți experiența. Intervențiile muzicale pot fi integrate în programele de prevenție primară și terțiară pentru sănătatea creierului, alături de gestionarea hipertensiunii, diabetului și a altor factori de risc cardiovascular.
În timp ce este nevoie de mai multe cercetări pentru a demonstra relații cauza-efect, acest studiu observațional mare consolidează argumentul pentru utilizarea muzicii ca componentă plauzibilă, cu risc scăzut și plăcută, a strategiilor de sănătate cognitivă pentru vârstnici. Promovarea activităților muzicale în comunități, centre pentru seniori și locuri de îngrijire rezidențială poate fi o abordare practică și adaptabilă pentru susținerea memoriei, atenției și a calității vieții.
În perspectivă, studiile randomizate, cu protocoale standardizate de intervenție muzicală și măsurători neurobiologice (imagistică, biomarkeri) vor clarifica mecanismele și vor determina doza optimă de „tratament muzical” pentru prevenirea sau încetinirea declinului cognitiv. De asemenea, integrarea tehnologiilor digitale — aplicații de muzică terapeutică, playlisturi personalizate și teleterapie muzicală — poate extinde accesul la intervenții eficace pentru sănătatea creierului la populații largi.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu