9 Minute
Noi cercetări de la Virginia Tech delimitează care alimente ultraprocesate sunt cel mai puternic asociate cu declinul cognitiv la adulții în vârstă. În loc să trateze toate alimentele ultraprocesate ca un singur grup, oamenii de știință au comparat categorii alimentare și au identificat doi principali vinovați: mezelurile procesate și băuturile îndulcite cu zahăr.
O privire mai atentă asupra studiului și ce au măsurat cercetătorii
Cercetătorii au utilizat date alimentare și cognitive din University of Michigan Health and Retirement Study (HRS), urmărind 4.750 de rezidenți din SUA cu vârste de 55 de ani și peste, între 2014 și 2020. Participanții au completat evaluări cognitive la fiecare doi ani, pe o perioadă de până la șapte ani. Testele evaluate au inclus reamintirea imediată și întârziată a unor liste de cuvinte, scăderi seriale, precum și alte sarcini frecvent folosite pentru screeningul tulburărilor cognitive.
Pe parcursul perioadei de urmărire, 1.363 de participanți au prezentat semne de afectare cognitivă. Echipa a clasificat alimentele consumate frecvent în categorii de alimente ultraprocesate (UPF) — termen care desemnează produse formulate industrial, ce conțin adesea aditivi, arome artificiale, coloranți și emulgatori care nu se regăsesc în mod obișnuit în preparatele făcute acasă.
Constatări numerice cheie
- O porție suplimentară zilnică de produse animale ultraprocesate (de exemplu, mezeluri procesate) a fost asociată cu un risc cu 17% mai mare de a dezvolta tulburare cognitivă în perioada de urmărire.
- O porție în plus pe zi de băuturi îndulcite cu zahăr (sodă, ceaiuri îndulcite, băuturi de fructe cu zahăr) a fost asociată cu aproximativ 6% risc crescut.
- Consumul total de UPF — atunci când toate articolele ultraprocesate au fost analizate împreună — nu a fost semnificativ legat de declinul cognitiv în această analiză. Nici unele alte categorii de UPF, precum tartinele/cremele întinse, dulciurile sau produsele din cereale și lactate gata de consum nu au arătat o asociere clară în acest studiu.
De ce mezelurile procesate și băuturile zaharoase pot fi deosebit de riscante
Mezelurile ultraprocesate sunt, în general, bogate în sodiu, conservanți (cum ar fi nitriți și nitrati) și grăsimi saturate. Aceste componente au fost asociate cu afectarea vaselor de sânge, inflamație cronică și stres oxidativ — căi patofiziologice care pot afecta sănătatea creierului în timp. Băuturile îndulcite cu zahăr livrează cantități mari de zaharuri cu absorbție rapidă, care agravează riscul metabolic, promovează rezistența la insulină și cresc inflamația — un alt traseu posibil către declinul cognitiv.
Mecanismele biologice propuse sunt multiple și adesea interconectate: afectarea funcției endoteliale și a microcirculației cerebrale poate compromite fluxul sanguin neuronal; inflamația sistemică poate altera bariera hemato-encefalică iar stresul oxidativ conduce la leziuni ale lipidelor și proteinelor celulare. Pentru explicarea legăturii dintre nutriție și sănătatea creierului, studiile epidemiologice completează datele mecanistice din experimentele pe animale și din studiile clinice mici.
Este important de menționat că nu numai caloriile sau greutatea corporală explică aceste asocieri: compușii specifici din alimentele procesate (conservanți, arome sintetice, sare în cantități mari) și modelele repetate de consum pot genera efecte metabolice și vasculare distincte, care favorizează declinul cognitiv pe termen lung.
Context științific și studii anterioare
Cercetările anterioare au conectat deja consumul intens de UPF cu obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia și mortalitatea crescută. Metaanalize și cohorte mari au arătat că un model alimentar bogat în produse ultraprocesate corespunde, în general, unei calități nutriționale reduse: aport mai scăzut de fibre, vitamine și minerale esențiale, și aport crescut de zaharuri adăugate, sare și grăsimi saturate.
Studiul de față aduce nuanță prin evidențierea faptului că nu toate UPF-urile au același impact asupra cognitivului: anumite categorii, în special mezelurile procesate și băuturile îndulcite, par să conducă majoritatea asocierii observate cu declinul cognitiv. Aceasta sugerează că politicile publice și intervențiile clinice pot fi mai eficiente dacă vizează produse cu risc mai ridicat, mai degrabă decât întregul spectru de UPF.
Consecințe pentru sănătatea publică și politică alimentară
Rezultatele sugerează priorități clare pentru intervențiile de sănătate publică: reducerea consumului de mezeluri procesate și băuturi zaharoase la adulții de vârstă mijlocie și la vârstnici ar putea contribui la scăderea riscului populațional de afectare cognitivă și boli neurodegenerative asociate, cum ar fi boala Alzheimer.
Strategii eficiente pot include: campanii de informare privind riscurile asociate anumitor produse ultraprocesate, reformularea produselor alimentare pentru reducerea sodiului și a conservanților nocivi, politici fiscale pentru băuturile îndulcite, etichetare clară a ingredientelor și programe comunitare de educație nutrițională. De asemenea, accesul îmbunătățit la alimente proaspete și proiecția unor opțiuni convenabile, sănătoase poate reduce dependența de UPF în gospodării.
Recomandări alimentare practice
Concluzia principală pentru prevenție este simplă: limitați consumul de mezeluri procesate și băuturi zaharoase. În practică, aceasta înseamnă pași concreți, dar fezabili, care pot fi adaptați la diferențele culturale și economice dintre populații.
Intervenții individuale și la nivel de familie pot include: înlocuirea sucurilor și a băuturilor carbogazoase cu apă, ceai neîndulcit sau apă aromatizată natural; înlocuirea mezelurilor gata ambalate din sandvișuri cu pui la grătar, curcan, pește sau surse vegetale de proteine precum leguminoasele; alegerea gustărilor din alimente integrale (fructe proaspete, nuci nesărate, iaurt natural) în locul produselor ambalate bogate în zahăr sau sare.
Creșterea gătitului acasă — chiar și pregătirea de mese simple sau folosirea meal-prep pentru câteva zile — reduce expunerea la aditivi industriali și contribuie la îmbunătățirea calității nutriției. Programele care oferă instruire practică în gătit, planificare de buget și cumpărături sănătoase pot fi eficiente, în special pentru populațiile vulnerabile.
Comentarii ale autorilor studiului și ale experților
Brenda Davy, coautor al studiului și profesor de nutriție umană la Virginia Tech, a declarat pentru jurnaliști că schimbările mici și realiste sunt importante: "Există lucruri pe care le poți schimba. Este vorba de moderare și de a fi rezonabil și echilibrat în alegerile alimentare." Ben Katz, om de știință în dezvoltare umană implicat în proiect, a subliniat rolul competențelor practice: "Este o chestiune să urmezi o dietă, dar e alta să oferi oamenilor abilități de gătit pentru a o pune în practică."
Dr. Maria Chen, epidemiolog în nutriție, comentează: "Acest studiu este valoros pentru că depășește titlul simplist «alimentele ultraprocesate sunt rele» și analizează care produse merită cea mai mare atenție. Legătura cu mezelurile procesate și băuturile zaharoase se aliniază mecanismelor metabolice și vasculare cunoscute care afectează creierul în procesul de îmbătrânire. Eforturile de sănătate publică ar trebui să prioritizeze reducerea acestor expuneri specifice, oferind în același timp educație culinară accesibilă și opțiuni de produse mai sănătoase."
Limitări ale studiului și întrebări deschise
Interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu prudență. Cohorte observaționale, precum HRS, pot identifica asocieri, dar nu dovedesc cauzalitate directă la nivel individual. Există posibilitatea confuziei reziduale — factori socio-economici, comportamentali sau legate de sănătate care ar putea influența atât alegerea alimentară, cât și riscul cognitiv. De asemenea, datele alimentare se bazează pe chestionare de frecvență alimentară sau rapoarte auto-raportate, care pot introduce erori de măsurare.
Alte limitări includ posibilități de variație între subgrupuri: impactul UPF poate diferi în funcție de sex, nivel educațional, statut socio-economic, boli cronice existente sau genetica individuală (de exemplu, prezența alelelor care cresc riscul pentru Alzheimer). Mai mult, durata de urmărire de până la șapte ani, deși substanțială, poate fi insuficientă pentru a surprinde efectele pe termen foarte lung ale expunerii alimentare asupra neurodegenerării.
Studiile viitoare ar trebui să includă evaluări mai detaliate ale tipurilor specifice de mezeluri și ale aditivilor individuali, analize de interacțiune între dietă și biomarkeri metabolici sau inflamatori, precum și intervenții randomizate pentru a testa efectul reducerii consumului acestor produse asupra funcției cognitive.
Implicări practice pentru clinicieni și factori de decizie
Pentru profesioniștii din sănătate și factorii de decizie, mesajul este acțiune direcționată: prioritizați recomandările privind reducerea mezelurilor procesate și a băuturilor zaharoase între strategiile de prevenție primară a declinului cognitiv. Intervențiile de sănătate publică pot fi concepute astfel încât să combată barierele practice: accesibilitate, cost, cunoștințe culinare și gusturi culturale.
În practica clinică, discuțiile despre nutriție ar trebui integrate în evaluările rutiniere ale sănătății la adulții în vârstă — nu doar pentru controlul greutății sau al tensiunii arteriale, ci și ca parte a îngrijirii pentru menținerea funcției cognitive pe termen lung. Oferirea de resurse concrete (rețete simple, planuri de masă, recomandări pentru înlocuiri sănătoase) poate facilita schimbări durabile.
Concluzie
Deși dovezile nu sugerează o cauzalitate imediată pentru fiecare individ, studiul consolidează argumentul pentru schimbări dietetice țintite ca strategie realistă pentru reducerea riscului pe termen lung de afectare cognitivă și boli neurodegenerative asociate. Pentru cercetători, clinicieni și factorii de decizie, concluzia practică este clară: concentrați intervențiile asupra produselor cu cel mai mare risc — în special mezelurile procesate și băuturile îndulcite cu zahăr — și sprijiniți oamenii cu abilități, resurse și politici care facilitează alegeri alimentare mai sănătoase.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu