5 Minute
Fundament științific și prezentarea studiului
Alimentele ultraprocesate (UPF) – produse industriale ce conțin adesea aditivi, emulgatori și ingrediente neutilizate în gătitul casnic – au fost asociate în mod repetat cu efecte negative asupra sănătății, potrivit cercetărilor epidemiologice privind alimentația. Un nou studiu randomizat, realizat de cercetători din Marea Britanie și SUA, aduce dovezi experimentale suplimentare: dietele bazate pe alimente minim procesate (MPF) conduc la o pierdere mai mare în greutate și grăsime corporală decât dietele cu conținut nutritiv echivalent, dar construite în principal din alimente ultraprocesate, chiar dacă macronutrienții și fibrele sunt egale.
Studiul a inclus 50 de adulți supraponderali, fiecare parcurgând două perioade de dietă de câte opt săptămâni, separate de un interval de patru săptămâni de „spălare”. Ambele faze alimentare au fost identice în privința caloriilor, grăsimilor (inclusiv grăsimi saturate), carbohidraților, fibrelor, sării și porțiilor de fructe și legume. Diferența principală a constat în nivelul de procesare: o fază s-a bazat pe produse ultraprocesate (ex. batoane de ovăz ambalate sau lasagna gata preparată), în timp ce cealaltă a pus accent pe preparate minim procesate (ex. overnight oats, spaghete bolognese gătite acasă). Acest design de studiu crossover reduce variabilitatea interindividuală și permite inferențe cauzale mai solide despre impactul procesării alimentelor asupra greutății și metabolismului.
Designul studiului și concluzii-cheie
Participanții au urmat ambele regimuri alimentare într-o ordine aleatorie. Cercetătorii au monitorizat greutatea corporală, compoziția corporală (inclusiv grăsimea viscerală), tensiunea arterială și chestionare despre poftele alimentare. Potrivirea precisă a nutrienților izolează astfel efectul nivelului de procesare, independent de compoziția macronutrienților – un progres important în cercetarea nutriției și metabolismului.
Rezultatele principale
Ambele diete au condus la o pierdere modestă în greutate pe termen scurt, dar dieta bazată pe alimente minim procesate a generat, în medie, o reducere dublă a greutății față de faza cu alimente ultraprocesate. Astfel, greutatea scădea cu aproximativ 2% în perioada MPF comparativ cu 1% în perioada UPF pe parcursul fiecărei perioade de opt săptămâni. Participanții au eliminat și mai multă grăsime corporală nesănătoasă și au raportat un control mai bun asupra poftelor nesănătoase atunci când au consumat alimente minim procesate. Aceste diferențe au apărut fără restricție calorică impusă, sugerând că nivelul procesării influențează aportul energetic voluntar și reglarea apetitului.
Extrapolând rezultatele către intervale de timp mai lungi, cercetătorii au estimat o reducere de aproximativ 13% a greutății la bărbați și 9% la femei după un an cu un regim format din alimente minim procesate, față de numai 4–5% pentru un regim bazat pe alimente ultraprocesate. Aceste proiecții sunt orientative, având în vedere durata scurtă a studiului.
Implicatii, limitări și perspective viitoare
Acest studiu consolidează ideea că procesarea alimentelor – independent de calorii, grăsimi sau zahăr – influențează echilibrul energetic, compoziția corporală și impulsurile privind pofta de mâncare. Așa cum subliniază dr. Samuel Dicken (University College London), studiul a fost conceput pentru a răspunde lacunelor de cunoaștere despre modul în care procesarea interacționează cu recomandările nutriționale și rezultatele de sănătate. Potrivit dr. Chris van Tulleken, disponibilitatea largă a alimentelor ultraprocesate și ieftine favorizează creșterea problemelor de sănătate și obezitate la nivel mondial.
Limitările includ numărul redus al participanților, intervalul scurt al fiecărei perioade de dietă și excluderea persoanelor cu anumite restricții alimentare. Studii viitoare ar trebui să urmărească intervenții de mai lungă durată, pe populații diverse, și să investigheze mecanismele metabolice implicate de nivelul de procesare – de exemplu, efectele asupra hormonilor de sațietate, microbiomului intestinal sau ale ritmului meselor. Sunt relevante și implicații aplicate pentru tehnologiile moderne din formularea meselor și politica alimentară: algoritmii de profilare nutrițională, audituri pentru procesarea alimentelor și instrumente de nutriție personalizată pot integra indicatori referitori la gradul de procesare, nu doar la macronutrienți.
Relevanță pentru nutriția spațială și medii extreme
Concluziile pot fi de interes și pentru cercetătorii implicați în nutriția pentru zboruri spațiale sau misiuni de lungă durată, unde varietatea alimentară este redusă, iar dependența de conserve sau preparate ultraprocesate poate afecta reglarea apetitului și compoziția corporală a astronauților. Integrarea unor opțiuni minim procesate, dense nutrițional și investigarea modului în care microgravitația influențează metabolismul reprezintă teme de actualitate pentru medicina aerospațială și proiectarea sistemelor de suport vital.
Concluzie
Acest studiu randomizat sugerează că reducerea alimentelor ultraprocesate din dietă poate crește pierderea în greutate și grăsimea corporală nesănătoasă pe termen scurt și poate facilita controlul poftelor, chiar când conținutul nutrițional este identic. Sunt necesare cercetări suplimentare pe termen lung și studii de mecanism, însă rezultatele indică procesarea ca factor independent în prevenția obezității și elaborarea politicilor de nutriție, cu relevanță semnificativă, de la sănătatea publică până la nutriția pentru misiuni spațiale.
Sursa: nature
Comentarii