8 Minute
Când aruncăm o privire la o farfurie sau derulăm fotografii cu mâncăruri într-o aplicație, creierul începe deja munca dificilă. Cercetări recente arată că indiciile vizuale ale alimentelor declanșează răspunsuri neurale foarte rapide care reflectă multiple atribute — inclusiv percepția de sănătate și plăcerea gustativă — cu mult înainte de a deveni conștienți de ele.
Decizii instantanee în aproximativ 200 de milisecunde
Folosind tehnici de imagistică cerebrală combinate cu analize sensibile de tip machine learning, cercetătorii au descoperit că diverse caracteristici ale alimentelor sunt decodate de creier într-o fereastră temporală foarte apropiată: în jur de 200 milisecunde după ce o persoană vede o imagine. Acest interval de timp, măsurabil cu tehnologii cu rezoluție temporală înaltă (de exemplu EEG sau MEG), indică faptul că procesarea vizuală se integrează foarte rapid cu evaluări evaluative.
Surprinzător, semnalele legate de caracterul „sănătos” al unui aliment au apărut adesea chiar înaintea celor asociate percepției de gust sau apetisanță. Acest tipar contrazice unele studii anterioare care puneau accentul mai întâi pe atractivitatea gustativă; echipa autorilor sugerează însă că metodele avansate de detectare a tiparelor neuronale pot evidenția activități subtile pe care analizele convenționale le pot rata. În termeni de percepție alimentară și procesare vizuală, aceasta înseamnă că creierul poate forma rapid categorii evaluative complexe, nu doar reacții estetice simple.
Gândiți-vă la momentul în care navigați o aplicație de cumpărături alimentare: înainte să puteți rosti sau identifica în mod deliberat un produs, creierul l-a etichetat deja ca „mai natural” sau „mai procesat” și a apreciat dacă arată apetisant. Aceste evaluări automate pot influența alegerile din raft sau din ecran cu mult înainte ca gândirea deliberativă să intre în joc, afectând astfel comportamentul consumatorului și deciziile alimentare rapide.
Stimuli alimentari folosiți în studiu. (Chae et al., Appetite, 2025)
Două dimensiuni esențiale: procesat vs. apetisant
Prin analizarea similitudinilor între evaluări, cercetătorii au identificat două dimensiuni principale care par să ghideze aceste evaluări rapide ale alimentelor. Prima este un ax „procesat” — cât de natural sau industrial arată un aliment. A doua este un ax „apetisant”, care combină percepția gustului (tastiness) cu familiaritatea. Alimentele considerate necunoscute erau adesea evaluate ca fiind mai puțin gustoase, ceea ce leagă aceste percepții în tiparele timpurii de răspuns neuronal.
Ambele dimensiuni se reflectau rapid în semnalele neurale, ceea ce sugerează că creierul codifică categorii evaluative largi aproape instantaneu. Această codificare rapidă poate ajuta la prioritizarea atenției și la modelarea tendințelor de apropiere sau evitare în fața unor opțiuni multiple. În limbajul neuroștiinței comportamentale, astfel de răspunsuri pot influența atât deciziile automate, cât și cele raționalizate ulterior.
În studii suplimentare de analiză a datelor, echipele pot examina modul în care aceste două axe — procesat și apetisant — interacționează cu variabile demografice (vârstă, educație nutrițională) și cu factori contextuali (momentul zilei, dispozitivul folosit pentru a vizualiza imaginile). Astfel de interacțiuni pot oferi informații practice pentru designul de interfață și pentru politici de sănătate publică care vizează alegeri alimentare mai bune.
De ce contează asta pentru alegerile de zi cu zi
Rezultatele sunt deosebit de relevante în contexte în care informația este preponderent vizuală: cumpărături online de alimente, navigare prin aplicații de livrare, meniuri cu poze în restaurante sau scanări rapide ale rafturilor din supermarket. Dacă indiciile vizuale conduc la judecăți rapide și automate despre sănătate și gust, atunci alegerea modului de prezentare — unghiul fotografiei, lumina, compoziția, elementele de staging — poate influența comportamentul consumatorului în mod predictibil.
Designul vizual, etichetarea și prezentarea produsului devin astfel instrumente importante pentru marketeri, nutriționiști și factori de decizie în retail. De exemplu, fotografiile care subliniază ingrediente naturale sau texturi proaspete pot mări percepția de „sănătos”, în timp ce anumite trucuri de iluminare și compoziție pot spori atractivitatea vizuală și apetisanța.
Studiul deschide totodată posibilitatea unor intervenții comportamentale practice. Direcționarea deliberată a atenției către elemente de sănătate (etichetare clară, imagini care pun în evidență ingrediente neprocesate) ar putea modifica acele evaluări neurale timpurii și, prin urmare, susține alegeri alimentare mai sănătoase. Acest tip de "nudging vizual" sau ajustare a interfețelor de cumpărături poate funcționa complementar cu campanii educaționale pentru a îmbunătăți sănătatea publică.
Autorii precizează că, deși studiul în cauză a folosit imagini statice, deciziile reale privind alimentația implică adesea simultan miros, gust și sunet — sâsâitul unei fripturi sau aroma fructată a unui desert adaugă semnale rapide suplimentare fluxului de evaluare al creierului. Astfel, în contexte multisenzoriale, ordinea și forța semnalelor percepute pot varia, iar interacțiunile între simțuri pot accelera sau reorganiza procesul decizional.
Următorii pași în știința percepției alimentare
Munca ulterioară va testa contexte multisenzoriale: mirosurile și sunetele accelerează sau schimbă ordinea semnalelor de sănătate și gust? Și pot intervenții țintite — nudging vizual, mesaje educaționale sau ajustări ale designului de aplicație — modifica acei primi 200 de milisecunde pentru a promova decizii alimentare mai bune? Chae et al. (Appetite, 2025) sugerează că combinarea imagisticii cerebrale cu rezoluție temporală înaltă și a învățării automate rămâne o abordare promițătoare pentru a răspunde acestor întrebări.
Pe plan metodologic, integrarea unor tehnici precum decodarea neurală multivariată (multivariate pattern analysis), rețele neuronale pentru clasificare și modele de reprezentare (representational similarity analysis) oferă o granularitate care poate dezvălui etape succesive ale procesării vizuale. Aceste instrumente permit cercetătorilor să identifice nu doar momentul, ci și natura informațiilor codate rapid — de la identificarea caracteristicilor vizuale simple la extragerea unor judecăți evaluative complexe (sănătate, prospețime, familiaritate).
Din punct de vedere al sănătății publice, înțelegerea acestor mecanisme oferă oportunități concrete: proiectarea rafturilor și a meniurilor într-un mod care să faciliteze alegeri sănătoase, dezvoltarea de etichete vizuale eficiente și crearea de aplicații care să folosească imagini pentru a încuraja opțiuni alimentare nutritive. Totuși, etica acestor intervenții trebuie analizată: manipularea vizuală a percepției consumatorului ridică întrebări despre transparență și influența comercială.
Pe lângă aplicațiile practice, studiul contribuie la literatura științifică privind modul în care sistemele perceptive și evaluative se integrează pentru a produce decizii rapide. Aceasta e o zonă de interes pentru neuroștiința cognitivă, psihologia consumatorului și nutriție comportamentală, oferind un pod între identificarea neuronală a semnalelor și strategiile de intervenție comportamentală.
În concluzie: creierul începe să decidă ce contează despre alimente aproape imediat — iar înțelegerea acelor judecăți în fracțiuni de secundă ne poate ajuta să proiectăm medii care fac alegerile mai sănătoase mai ușoare. Printr-o combinație între cercetare fundamentală (imagistică cerebrală, modele computaționale) și aplicații practice (design de produs, politici de sănătate), putem explora cum să influențăm în sens pozitiv comportamentul alimentar fără a sacrifica autonomia consumatorului.
Perspectivele viitoare includ studii longitudinale care să examineze dacă expunerea repetată la imagini care evidențiază caracteristicile sănătoase poate remodela preferințele pe termen lung, proiecte interdisciplinare care implică designeri, nutriționiști și specialiști în experiența utilizatorului și analize de cost-eficiență pentru intervenții la scară largă. Într-o lume în care achizițiile alimentare trec din ce în ce mai mult în mediul digital, înțelegerea rolului percepției vizuale în deciziile alimentare devine esențială pentru strategie comercială, sănătate publică și inovare tehnologică.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu