9 Minute
Un studiu recent sugerează o legătură surprinzătoare între stilul de viață și bolile orale: combinarea exercițiilor fizice regulate cu suplimentarea cu omega‑3 pare să întărească apărarea imună și să reducă deteriorarea determinată de periodontita apicală cronică. Cercetarea pe animale indică o inflamație mai mică, pierdere osoasă redusă și un control al infecției îmbunătățit atunci când aceste două intervenții sunt folosite împreună.
Un studiu publicat în Scientific Reports sugerează că asocierea între exercițiul fizic regulat și aportul de acizi grași omega‑3 poate modula sistemul imunitar și oferi protecție împotriva periodontitei apicale cronice, un tip de infecție dentară ce implică inflamația apicală și resorbția osoasă locală.
Ce este periodontita apicală și de ce contează
Periodontita apicală reprezintă inflamația localizată la vârful rădăcinii unui dinte, de obicei rezultată din pătrunderea bacteriilor în canalul radicular în urma cariilor netratate sau a intervențiilor endodontice incomplete. Această infecție cronică poate declanșa o reacție imună persistentă care favorizează resorbția osoasă alveolară, mobilitatea dintelui și, în final, pierderea dintelui afectat.
Boala este adesea asimptomatică în fazele inițiale, motiv pentru care mulți pacienți nu sunt conștienți de existența unei periodontite apicale până când se instalează complicații sau până când boala se exacerbează în contexte de imunosupresie tranzitorie. De aceea, detectarea și managementul precoce sunt importante pentru conservarea structurii osoase și a funcției dentare.
Importanța clinico‑epidemiologică a periodontitei apicale depășește sfera cavității orale: există dovezi că inflamația cronică orală interacționează cu sănătatea sistemică. Afecțiuni precum diabetul zaharat, sindromul metabolic, ateroscleroza și bolile renale cronice pot agrava infecțiile orale, iar inflamația cronică locală poate contribui la deteriorarea sau progresia acestor boli prin mecanisme inflamatorii sistemice și disfuncție imună.
Designul studiului: șobolani, înot și omega‑3
În acest studiu experimental, cercetătorii au indus modelul de periodontită apicală la 30 de șobolani pentru a examina modul în care exercițiul fizic și suplimentarea cu acizi grași omega‑3 influențează evoluția leziunii. Animalele au fost împărțite în trei grupuri: un martor fără intervenție, un grup supus unui protocol zilnic de înot timp de 30 de zile și un grup care a combinat același regim de înot cu suplimentare dietetică cu omega‑3.
Protocolul de exercițiu folosit (înotul) este frecvent folosit în modelele experimentale pentru a genera un stres fizic controlat și pentru a stimula adaptările metabolice și imune sistemice. Suplimentarea cu omega‑3 a vizat acizii eicosapentaenoic (EPA) și docosahexaenoic (DHA), compuși cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatoare și pentru capacitatea de a modula cascada citokinică.
Scopul cercetării a fost să verifice dacă combinarea unui stimul fizic constant cu aportul de acizi grași poli‑nesaturați omega‑3 poate produce efecte aditive sau sinergice asupra unei infecții dentare localizate, prin reducerea inflamației, limitarea resorbției osoase și optimizarea răspunsului imunitar local. Evaluările au cuprins analize histologice, imunohistochimie pentru markeri inflamatori, micro‑CT pentru măsurarea volumului osos și numărarea celulară a osteoclastelor și fibroblastelor.
Principalele rezultate: mai puțină inflamație, pierdere osoasă redusă
Comparativ cu animalele netratate, șobolanii care au făcut exerciții au prezentat îmbunătățiri sistemice și un răspuns imun local mai bine reglat. Grupul care a primit atât activitate fizică, cât și suplimentare cu omega‑3 a avut cele mai bune rezultate: răspândirea bacteriană a fost mai lentă, resorbția osoasă a fost redusă și nivelurile mediatorilor inflamatori au fost mai echilibrate.
Analizele imunohistochimice s‑au concentrat pe citokinele proinflamatorii — proteine mici care coordonează răspunsul imun. Interleukina‑17 (IL‑17) și factorul de necroză tumorală alfa (TNF‑α) au fost evaluate ca markeri ai intensității inflamatorii. Animalele netratate au prezentat o expresie moderată a acestor citokine; grupul cu exercițiu a arătat o expresie mai scăzută; iar cel care a combinat exercițiul cu omega‑3 a înregistrat cele mai reduse niveluri, ceea ce sugerează o atenuare a semnalizării inflamatorii locale.
Pierderea osoasă a fost măsurată prin imagistică micro‑CT și prin evaluări celulare. Osteoclastele — celulele responsabile de degradarea matricei osoase — au fost mai puține la animalele care au făcut exerciții și cele mai rare în grupul care a primit și omega‑3. Reconstrucția 3D a osului alveolar prin micro‑CT a confirmat aceste rezultate: volumul osoasă alveolar a fost semnificativ mai bine păstrat în grupul cu intervenție combinată.
Studiul mai semnalează o activitate accelerată a fibroblastelor în grupul care a beneficiat de ambele intervenții. Fibroblastele sunt esențiale în refacerea și întreținerea țesutului conjunctiv peridental; o activitate mai intensă a acestor celule poate facilita repararea leziunilor și restabilirea structurii peri‑radiculare după controlul infecției.
De ce contează pentru sănătatea orală și sistemică
Aceste descoperiri adaugă un nivel mecanistic la literatura în creștere despre modul în care factorii de stil de viață influențează nu doar sănătatea cardiovasculară și metabolică, ci și rezistența la bolile orale. Prin diminuarea inflamației mediate de citokine și prin limitarea resorbției osoase mediate de osteoclaste, exercițiul fizic asociat cu omega‑3 poate crea un microambient local mai puțin favorabil infecțiilor dentare persistente.
Pe plan clinic, reducerea unui răspuns inflamator excesiv la nivel periapical are două implicații majore: conservarea structurii osoase în jurul rădăcinii și scăderea probabilității de extindere a infecției către spațiile contigue, ceea ce poate reduce necesitatea intervențiilor chirurgicale sau extracțiilor. În plus, deoarece inflamația orală cronică are potențialul de a alimenta inflamația sistemică, orice măsură care reduce încărcătura inflamatorie locală poate avea efecte benefice la nivel general.
Totuși, autorii subliniază faptul că este vorba de un studiu pe animale. Translatarea rezultatelor de la șobolani la oameni necesită studii clinice bine concepute, cu eșantioane mari, care să determine dozele optime de omega‑3, frecvența și tipul exercițiului fizic, precum și interacțiunile cu tratamentele dentare standard (de exemplu, terapia endodontică). Rezultatele sunt totuși coerente cu setul de dovezi existente privind beneficiile activității fizice regulate și ale dietei bogate în omega‑3 asupra reglării inflamației și funcției imune.
Perspective ale experților
Dr. Ana Paula Fernandes Ribeiro, autoarea principală în perioada realizării tezei de doctorat, a observat că exercițiul singur a produs o reglare imună observabilă în model, iar omega‑3 a consolidat acest efect: „În experimentele noastre, combinația a redus markerii distrugerii tisulare mai mult decât exercițiul de unul singur”, a declarat ea. Rogério de Castilho, profesorul coordonator, a atras atenția că periodontita apicală cronică poate fi silențioasă, dar progresivă și că starea imunitară a gazdei poate determina trecerea de la o perioadă latentă la o fază simptomatică.
Privind înainte, rezultatele sugerează adjuvanți accesibili și cu cost redus pentru îngrijirea dentară: activitatea fizică structurată și dietele/suplimentele bogate în omega‑3 ar putea completa tratamentele clinice pentru a reduce inflamația și a conserva osul alveolar. Este însă necesar ca studiile clinice umane să stabilească parametrii de dozare, momentul optim al administrării și eficiența în practică reală.
Pentru clinicieni și pacienți deopotrivă, acest studiu reamintește că sănătatea orală nu există izolat: comportamentele care îmbunătățesc imunitatea sistemică pot proteja și cavitatea bucală împotriva infecțiilor distructive. Abordările preventive care integrează igiena dentară, managementul bolilor sistemice (de exemplu controlul glicemiei în diabet), activitatea fizică regulată și o dietă bogată în nutrienți antiinflamatori pot fi complementare intervențiilor stomatologice standard.
Din punct de vedere al sănătății publice, implementarea unor programe care promovează activitatea fizică și consumul de alimente bogate în acizi grași omega‑3 (pește gras, anumite semințe și nuci, sau suplimente de calitate) ar putea avea efecte benefice pe termen lung asupra prevalenței complicațiilor dentare inflamatorii. Totuși, orice recomandare trebuie calibrată în funcție de starea generală de sănătate a individului, interacțiunile medicamentoase posibile (de exemplu, anticoagulante) și preferințele dietetice.
În ceea ce privește cercetarea viitoare, câteva direcții par prioritare: studii clinice randomizate care să evalueze eficiența combinată a exercițiului și omega‑3 ca adjuvanți la terapia endodontică; studii mecanistice suplimentare care să detalieze semnalizarea celulară implicată în modularea osteoclastogenezei și a activității fibroblastare; și cercetări epidemiologice care să determine asocierea între nivelul activității fizice, aportul de omega‑3 și incidența sau severitatea periodontitei apicale la populații umane diverse.
În concluzie, în timp ce dovezile directe în populația umană sunt încă limitate, aceste rezultate experimentale aduc informații valoroase despre cum intervențiile asupra stilului de viață — exercițiul fizic și aportul de acizi grași omega‑3 — pot influența răspunsul imun local, inflamația periapicală și conservarea țesutului osos. Ele oferă un cadru de lucru pentru integrarea preventivă și terapeutică a recomandărilor privind activitatea fizică și nutriția în practica stomatologică contemporană.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu