3 Minute
Înțelegerea legăturilor sociale în regnul animal
Multă vreme, oamenii de știință au considerat că prieteniile de durată și cooperarea reciprocă sunt trăsături unice umanității. Recent, însă, un studiu amplu a contrazis această idee, dezvăluind că unele specii de păsări, în special graurii africani, formează relații de cooperare pe termen lung, chiar și între indivizi fără legături de rudenie. Această descoperire aduce o nouă perspectivă asupra evoluției comportamentelor sociale și scoate la lumină complexitatea surprinzătoare a societăților animale.
Studiu desfășurat pe zeci de ani dezvăluie comportamente inedite la graurii africani
Echipa de cercetători condusă de profesorul Dustin Rubenstein de la Universitatea Columbia a petrecut peste 20 de ani observând cu atenție graurii africani în savanele dificile din estul Africii. Rezultatele, publicate în revista Nature, au reunit observații comportamentale detaliate cu analize genetice pe parcursul a 40 de sezoane de reproducere. Această abordare complexă le-a permis să urmărească mii de interacțiuni între sute de păsări, obținând date solide despre tiparele de cooperare.
Colaborare dincolo de relațiile de familie
Dacă până acum cercetările biologice indicau că animalele ajută în special rudele apropiate – conservând astfel materialul genetic comun – studiul graurilor africani a evidențiat că există cooperare frecventă inclusiv între indivizi neînrudiți. Păsările au fost observate ajutând nu doar membrii familiei, ci și alți membri ai grupurilor sociale din care făceau parte. Aceste gesturi nu sunt întâmplătoare, ci au tendința de a fi răsplătite strategic, ducând la apariția unor sisteme de sprijin reciproc pe termen lung. Numeroase astfel de relații de cooperare au continuat de-a lungul mai multor ani, semănând cu prieteniile stabile întâlnite la oameni.
Știința din spatele cooperării reciproce la păsări
Pentru a clarifica structura socială a acestor păsări, cercetătorii au folosit analize ADN pentru a identifica relațiile genetice din interiorul coloniilor de grauri africani. Deși s-a constatat că păsările preferă să ajute rudele atunci când este posibil, un procent semnificativ a colaborat constant și cu cei fără legături de sânge. Mai mult, ajutorul reciproc a avut loc și în situațiile în care rudele puteau interveni, sugerând că păsările stabilesc și mențin în mod intenționat alianțe pe termen lung, dincolo de granițele genetice.
Profesorul Rubenstein explică: „Societățile de grauri africani nu sunt doar simple unități familiale. Ele reprezintă rețele sociale complexe, formate atât din rude, cât și din membri fără legături de familie, care conviețuiesc, cooperează și dezvoltă relații similare cu cele umane.”
Implicații extinse pentru evoluția socială
Dificultatea de a documenta astfel de relații la animale provine din necesitatea unui volum mare de date pe termen lung – exact ceea ce a reușit acest studiu, desfășurat pe parcursul a două decenii. Descoperirile sugerează că prieteniile stabile și cooperarea reciprocă ar putea fi mult mai răspândite între animale decât s-a crezut anterior. Echipa profesorului Rubenstein a analizat și alte societăți animale – inclusiv crevetele alpiniști din Caraibe și albinele africane – și suspectează că structuri sociale similare nedezvăluite există la numeroase alte specii.
Concluzie
Acest studiu de pionierat oferă dovezi puternice că relațiile sociale complexe și prieteniile de lungă durată nu sunt exclusive oamenilor. Complexitatea comportamentală observată la graurii africani lărgește orizontul cunoașterii despre cooperarea la animale, sugerând că alianțele reciproce persistente ar putea sta la baza evoluției socialității în natură. Pe măsură ce metodele de cercetare și studiile pe termen lung se dezvoltă, societățile animale dezvăluie o diversitate tot mai bogată – oferind noi perspective asupra originii prieteniei, cooperării și comunității, atât la păsări, cât și la oameni.
Comentarii