8 Minute
Noi descoperiri despre tatuaje și riscul de melanom
Pot influența tatuajele riscul de melanom? Un studiu recent de tip caz-controles, realizat în Utah — un stat american cunoscut pentru rate ridicate ale melanomului — a semnalat o asociere neașteptată: persoanele care au avut mai multe ședințe de tatuaj sau câteva tatuaje mari au prezentat un risc raportat mai scăzut de a dezvolta melanom în comparație cu persoanele fără tatuaje. Cercetarea a analizat puțin peste 1.000 de participanți, comparând pacienții cu melanom cu persoane sănătoase pentru a investiga dacă prevalența, întinderea sau momentul realizării tatuajelor pot influența riscul de cancer.
O astfel de titulatură contrazice ani de îngrijorare cu privire la siguranța cernelei pentru tatuaje. Pigmenții utilizați în tatuaje conțin un amestec de compuși organici și anorganici, iar unele componente ale cernelei au generat temeri legate de cancer în studii de laborator. În același timp, cercetări epidemiologice anterioare au mai asociat tatuajele cu forme rare de cancer, precum limfoamele cutanate, în anumite rapoarte de caz. De aceea, aceste rezultate trebuie analizate cu atenție și nu celebrate prematur.
Designul studiului și rezultatele principale
Studiul din Utah a folosit o abordare caz-control: persoane diagnosticate cu melanom au fost comparate cu controale potrivite pentru a identifica diferențe în expunerea la tatuaje. Investigatori au înregistrat numărul de ședințe de tatuaj și prezența tatuajelor mari. După ajustarea pentru variabile precum fumatul și activitatea fizică, analiza a arătat că participanții cu multiple tatuaje au avut un risc raportat de melanom cu peste 50% mai scăzut comparativ cu cei fără tatuaje.
Este important de subliniat că studiul nu a demonstrat că melanomele apar mai frecvent în țesut tatuat comparativ cu zonele netatuate. Această observație reduce — dar nu elimină — posibilitatea ca cerneala tatuajului să acționeze ca un carcinogen direct pentru melanom în populația studiată. În termeni practici, nu a fost găsită o densitate crescută de melanom în imediata vecinătate a pigmenților tătuați.
Limitări majore și surse de bias
În pofida rezultatului intrigant, mai multe limitări critice restrâng interpretarea asocierii între tatuaje și risc scăzut de melanom. Aceste limitări sunt esențiale pentru a înțelege dacă observația reflectă un efect real sau artefacte metodologice.
- Date lipsă privind factorii cheie de risc pentru melanom: Studiul a colectat informații detaliate despre istoricul expunerii la soare, utilizarea solarului, tipul cutanat natural și antecedentele familiale pentru pacienții cu melanom, dar nu a obținut aceeași profunzime de date pentru participanții din grupul control. Fără comparabilitate în colectarea datelor, nu se poate ajusta complet pentru acești confounderi majori.
- Bias comportamental și de măsurare: Participanții tatuati din eșantion au raportat comportamente de expunere la soare mai riscante, precum utilizarea solarului și episoade de arsuri solare, însă aparenta „protecție” a rămas după ajustarea pentru unele variabile legate de stilul de viață. Totuși, informațiile despre practicile de protecție solară (folosirea cremelor cu protecție, purtarea de îmbrăcăminte protectoare, evitarea deliberată a soarelui) au fost incomplete în ambele grupuri. Dacă persoanele cu multe tatuaje sunt mai precaute pentru a-și proteja tatuajele — de exemplu folosind cremă sau acoperindu-și tatuajele — acea comportare nemăsurată ar putea explica efectul aparent.
- Bias de selecție și de răspuns: Rata de răspuns în rândul cazurilor cu melanom a fost aproximativ 41%. Ratele mici de răspuns pot introduce bias de selecție dacă respondenții diferă în mod sistematic de non-respondenți în moduri legate atât de tatuaje, cât și de riscul de melanom.
- Lipsa informațiilor despre localizarea tatuajelor și compoziția cernelei: Nu s-au colectat date sistematice despre faptul dacă tatuajele erau în principal pe zone expuse la soare sau pe zone acoperite, iar ingredientele cernelei sau vechimea tatuajelor nu au fost caracterizate în mod detaliat. Expunerea la UV rămâne cel mai important factor de risc extern pentru melanom; dacă tatuajele sunt concentrate pe părți ale corpului în mod obișnuit acoperite, asocierea s-ar putea datora diferențelor de expunere la UV și nu unui efect protector al cernelei.
- Inconsistență cu studii anterioare: Literatura internațională privind tatuajele și cancerul cutanat produce rezultate mixte. Unele serii mici de cazuri și studii de populație au detectat cancere cutanate în zone tatuate, dar multe dintre acele investigații au suferit de eșantioane reduse sau de control incomplet pentru comportamentele legate de expunerea la UV.
Mecanisme posibile și context științific
Există mai multe explicații ipotetice pentru constatările studiului, niciuna dintre ele nefiind dovedită în prezent:
- Confundare prin comportamente de protecție solară: Persoanele tatuate ar putea adopta obiceiuri mai prudente în privința soarelui pentru a-și păstra calitatea tatuajelor, ceea ce ar reduce riscul melanomului legat de UV.
- Distribuția anatomică: Tatuajele situate pe regiuni în mod obișnuit acoperite de îmbrăcăminte ar beneficia de expunere UV redusă, iar aceasta ar putea explica reduceri aparent protectoare ale riscului.
- Efecte mediate de cerneală: Unele pigmenți ar putea teoretic să modifice biologia locală a pielii sau modul în care radiația UV este absorbită. De exemplu, pigmenții mai închiși la culoare pot schimba modul în care fotonii UV sunt împrăștiați sau absorbiți la nivel local; totuși, nu există dovezi robuste că cerneala pentru tatuaje oferă o protecție UV semnificativă sau protecție sistemică împotriva melanomului.
- Diferențe în diagnostic sau raportare: Tatuajele pot îngreuna examinările vizuale ale pielii, ceea ce poate întârzia detectarea unor leziuni în anumite locații și poate complica captarea epidemiologică a locului de origine al melanomului.
Având în vedere aceste posibilități, dovezile actuale nu susțin nicio afirmație biologică conform căreia tatuarea previne melanomul. Studiul mai degrabă formulează ipoteze care necesită testare prospectivă riguroasă, cu măsurători standardizate.
Implicații pentru sănătatea publică și recomandări clinice
Dintr-o perspectivă practică, studiul nou nu trebuie să modifice recomandările actuale de sănătate publică. Dermatologii și organizațiile de prevenire a cancerului continuă să sfătuiască limitarea expunerii intenționate la radiații ultraviolete, utilizarea cremelor cu spectru larg, purtarea de îmbrăcăminte de protecție și efectuarea autoexaminărilor regulate ale pielii, indiferent de statutul de persoană tatuată. Pentru persoanele tatuate, medicii ar trebui să rămână vigilenți: să examineze pielea tatuată cu atenție în consultații și să informeze pacienții că cerneala nu este o măsură dovedită de protecție împotriva cancerului de piele.
Persoanele cu tatuaje pot adopta mai multe practici prietenoase cu sănătatea pielii și cu păstrarea tatuajelor: folosirea regulată a cremei cu SPF, acoperirea tatuajelor la expuneri solare prelungite și consultul dermatologic în caz de modificări ale culorii, marginilor sau texturii unui tatuaj. (pixelshot/Canva)
Prioritățile de cercetare viitoare includ studii cohortă prospective care să colecteze date standardizate despre dimensiunea tatuajelor, vechimea acestora, compoziția pigmenților și localizarea precisă pe corp, împreună cu măsurători complete ale expunerii la soare pe durata vieții, utilizării produselor fotoprotectoare și factorilor de risc genetici. Studii de tip biomarker, care să lege constituenții cernelei de efecte tisulare, și analize bazate pe registre care reduc biasul de selecție ar întări, de asemenea, raționamentul cauzal.
Perspectiva unui expert
Dr. Karen Alvarez, dermatolog și epidemiolog clinic, comentează: "Acest studiu reprezintă un semnal timpuriu important, dar nu o dovadă. Principala preocupare rămâne confuzia reziduală — avem nevoie de studii prospective bine concepute care să măsoare expunerea la UV, localizarea tatuajelor și chimia cernelei în mod prospectiv. Până atunci, tatuajele ar trebui privite ca o alegere personală, nu ca o intervenție de sănătate publică împotriva melanomului."
Concluzie
Studiul caz-control din Utah aduce o constatare provocatoare: o asociere între multiple tatuaje și un risc raportat mai scăzut de melanom. Totuși, limitările metodologice — în special date incomplete privind expunerea la soare și comportamentele de protecție, posibilul bias de selecție și lipsa informațiilor despre localizarea tatuajelor și compoziția cernelei — împiedică interpretarea cauzală. Îndrumările dermatologice actuale rămân valabile: prioritizați protecția împotriva UV, monitorizați-vă pielea regulat și consultați un medic pentru orice leziune suspectă. Tatuajele rămân o formă de exprimare personală, nu o strategie medicală recomandată pentru prevenirea melanomului. Sunt necesare studii controlate, bine proiectate, pentru a stabili dacă asocierea observată este reală și, dacă da, care sunt mecanismele care o explică.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu