10 Minute
Aproape jumătate dintre adulții din Statele Unite îndeplinesc acum criteriile pentru tensiune arterială crescută, cunoscută și ca hipertensiune, conform ghidului actualizat din 2025 emis de American Heart Association și American College of Cardiology. Hipertensiunea rămâne principalul factor de risc modificabil pentru bolile cardiace și accidentul vascular cerebral și contribuie, de asemenea, la declin cognitiv și la dezvoltarea demenței. În pofida acestor riscuri, doar aproximativ unul din patru persoane tratate pentru hipertensiune are un control adecvat al tensiunii, ceea ce evidențiază o lacună majoră în prevenție și în îngrijirea clinică.
Actualizarea ghidului din 2025 sintetizează un deceniu de cercetare și revizuiește atât pragurile diagnostice, cât și prioritățile de management. Aceste schimbări vor afecta milioane de persoane și urmăresc să promoveze intervenția mai timpurie, evaluarea mai personalizată a riscului cardiovascular și o utilizare mai largă a strategiilor de stil de viață și farmacologice pentru a reduce povara bolii.
Ce s-a schimbat în ghidurile pentru hipertensiune din 2025
Cea mai notabilă modificare este definirea mai strictă a hipertensiunii și stabilirea unor ținte de tratament mai scăzute. Ghidul elimină vechea categorie numită prehipertensiune și o înlocuiește cu categorii mai clare bazate pe valorile tensiunii sistolice și diastolice.
Tensiunea sistolică este numărul de sus și măsoară presiunea arterială în momentul în care inima se contractă. Tensiunea diastolică este numărul de jos și reflectă presiunea din artere în timpul relaxării inimii. Ambele valori influențează riscul cardiovascular și sunt luate în considerare în evaluarea globală.
Noile categorii diagnostice sunt:
Categorii de tensiune arterială
- Tensiune arterială ridicată (elevated): sistolică 120–129 mm Hg cu diastolică sub 80 mm Hg
- Hipertensiune stadială 1: sistolică 130–139 mm Hg sau diastolică 80–89 mm Hg
- Hipertensiune stadială 2: sistolică ≥140 mm Hg, sau diastolică ≥90 mm Hg
- Criză hipertensivă: sistolică ≥180 mm Hg, sau diastolică ≥120 mm Hg
Scăderea pragului pentru hipertensiunea stadială 1 înseamnă că un număr mai mare de persoane vor fi clasificate cu tensiune arterială crescută și pot deveni eligibile pentru intervenții de stil de viață mai timpurii sau pentru tratament medicamentos, în funcție de riscul lor cardiovascular global. Clinicienii sunt încurajați să coreleze valoarea măsurată a tensiunii cu o evaluare personalizată a riscului pentru a stabili cea mai potrivită conduită. De asemenea, liniile directoare subliniază importanța confirmării valorilor prin măsurători repetate și, atunci când este posibil, prin monitorizare ambulatorie sau monitorizare la domiciliu pentru a evita supradiagnosticarea cauzată de variabilitate sau de răspunsul la cabinet (efectul de halat alb).
Stilul de viață, alimentația și alcoolul: pași concreți pentru scăderea tensiunii
Noile recomandări pun accent pe măsurile nonfarmacologice ca bază pentru prevenție și tratament în toate categoriile. Prioritățile privind stilul de viață includ reducerea consumului de sare, aderarea la modelul alimentar DASH, activitate fizică regulată, somn sănătos și limitarea consumului de alcool. Aceste intervenții se pot combina și individualiza pentru a obține reducții substanțiale ale tensiunii, în special atunci când sunt aplicate consecvent pe termen lung.
Sodiu și dieta DASH
Ghidul recomandă ca adulții să consume sub 2.300 mg de sodiu pe zi, cu un obiectiv ideal de sub 1.500 mg/zi pentru a maximiza reducerea tensiunii arteriale. Pentru context, consumul mediu al americanilor depășește 3.300 mg pe zi. Unele persoane pot beneficia de înlocuitori de sare pe bază de potasiu, dar aceste recomandări trebuie individualizate pentru pacienții cu boli renale sau alte contraindicații. Clinicienii trebuie să evalueze situația renală și medicația înainte de a recomanda substituenți cu potasiu.
Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) pune accent pe fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și produse lactate cu conținut redus de grăsimi, limitând în același timp grăsimile saturate și zaharurile adăugate. Studiile clinice arată că modelul DASH poate reduce tensiunea sistolică cu până la aproximativ 10 mm Hg la mulți pacienți; de aceea este considerat una dintre cele mai eficiente intervenții alimentare pentru prevenție și control. Exemple concrete de alimente din dieta DASH includ ovăzul, leguminoasele, somonul sau puiul la grătar, iaurtul degresat și o varietate de legume verzi și fructe cu conținut scăzut de zahăr.
Activitate fizică și somn
Exercițiul aerob regulat reduce tensiunea arterială într-un mod dependent de doză. În medie, fiecare 30 de minute adiționale de exercițiu aerobic pe săptămână se asociază cu o scădere de aproximativ 2 mm Hg a tensiunii sistolice și de 1 mm Hg a celei diastolice, beneficiile maxime observându-se în jurul a 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână. Activitățile recomandate includ mersul rapid, ciclismul, înotul sau antrenamentele de tip interval adaptate capacității individuale. Pe lângă exercițiul fizic, un somn adecvat—în general între 7 și 9 ore pe noapte pentru majoritatea adulților—este esențial; privarea cronică de somn sau somnul fragmentat pot crește tensiunea arterială și riscul cardiovascular prin mecanisme hormonale și inflamatorii.
Alcoolul și tensiunea arterială
Ghidul din 2025 înăsprește recomandările privind consumul de alcool, deoarece consumul de alcool crește tensiunea arterială. O meta-analiză ce a inclus aproape 20.000 de persoane a arătat că tensiunea sistolică crește cu aproximativ 1 mm Hg pentru fiecare 10 grame de alcool consumat. O bere obișnuită conține în jur de 14 grame de alcool, astfel consumul regulat poate ridica tensiunea cu câteva puncte în timp. Noile recomandări sfătuiesc bărbații să limiteze consumul la maximum două băuturi standard pe zi și femeile la o băutură standard pe zi; pentru persoanele cu hipertensiune necontrolată se încurajează reducerea sau abstinența. Reducerea consumului de alcool este o intervenție frecvent subestimată, dar cu impact real asupra reducerii necesarului de medicație antihipertensivă în unele cazuri.
Evaluarea riscului și calculatorul PREVENT
Un progres major al noului ghid este utilizarea extinsă a unui calculator de risc individualizat denumit PREVENT, acronim pentru Predicting Risk of Cardiovascular Disease EVENTS. PREVENT combină date demografice, niveluri de lipide, valori ale tensiunii arteriale, statut de fumător, prezența diabetului și alți parametri clinici pentru a estima riscul de 10 ani de boli cardiovasculare și insuficiență cardiacă pentru o persoană.
Prin asocierea valorilor tensiunii cu estimări personalizate ale riscului, clinicienii pot adapta mai bine deciziile privind momentul inițierii terapiei medicamentoase și intensitatea tratamentului. De exemplu, o persoană cu hipertensiune stadială 1 și risc pe 10 ani scăzut poate fi direcționată inițial către terapie intensivă de stil de viață și monitorizare, în timp ce o persoană cu aceeași valoare a tensiunii, dar cu risc calculat ridicat, poate primi recomandarea de a începe mai devreme un tratament antihipertensiv.
Instrumentul PREVENT este disponibil public online și este conceput pentru a facilita decizii partajate între clinicieni și pacienți privind strategiile de prevenție, punând în balanță beneficiile anticipate, posibilele efecte adverse ale medicamentelor și preferințele pacientului. Utilizarea acestui tip de calculator contribuie la coherența clinică și la prioritizarea intervențiilor pentru persoanele cu cel mai mare beneficiu potențial.
Implicații clinice și abordarea tratamentului
Ghidul încurajează clinicienii să fie mai proactivi atât în screening, cât și în tratament. Recomandări practice includ confirmarea citirilor înregistrate prin măsurători repetate, încurajarea monitorizării tensiunii la domiciliu pentru a surprinde fluctuațiile zilnice și integrarea consilierii privind stilul de viață încă din fazele inițiale ale îngrijirii. Monitorizarea la domiciliu poate îmbunătăți aderența și oferă date valoroase despre răspunsul la intervenții.
Când medicația este indicată, alegerea tratamentului trebuie individualizată ținând cont de comorbidități, toleranță și profilul de risc al persoanei. Clasele frecvent utilizate includ inhibitorii enzimei de conversie (IECA), blocanții receptorilor angiotensinei (ARB), diureticele tiazidice și blocanții canalelor de calciu; uneori sunt necesare combinații pentru a atinge țintele. De asemenea, este importantă monitorizarea efectelor secundare, a funcției renale și a electroliților atunci când se inițiază sau se intensifică terapia antihipertensivă.
Accentul pe personalizare și pe utilizarea calculatorului PREVENT urmărește reducerea povarei pe termen lung a bolilor cardiace, a accidentelor vasculare cerebrale și a demenței prin prevenirea sau întârzierea progresiei bolii. Strategiile care combină schimbări de stil de viață, monitorizare frecventă și terapie farmacologică adaptată produc cele mai bune rezultate în practica reală.
Perspective ale experților
Dr. Laura Mendes, cardiolog și cercetător clinic, oferă o perspectivă concisă: "Aceste ghiduri reflectă o schimbare către prevenție mai timpurie și mai personalizată. Pragurile mai scăzute nu au scopul de a medicaliza în mod inutil populația sănătoasă, ci de a iniția discuții țintite despre risc și despre modificări realiste ale stilului de viață. Monitorizarea tensiunii la domiciliu și calculatorul PREVENT oferă pacienților și clinicienilor instrumente mai bune pentru a lua decizii comune care reduc riscul pe termen lung."
Dr. Mendes adaugă că medicii ar trebui să pună accent pe comunicare clară, explicând ce înseamnă o singură valoare crescută și cum factorii de risc asociați influențează alegerea tratamentului. Pacienții trebuie informați despre importanța consecvenței în măsurători și despre pașii practici pe care îi pot lua imediat pentru a-și îmbunătăți valorile tensiunii.
Concluzie
Ghidurile pentru hipertensiune din 2025 reduc pragurile diagnostice și susțin o abordare mai personalizată, axată pe prevenție, în îngrijirea tensiunii arteriale. Recomandările cheie pentru pacienți și clinicieni includ monitorizarea regulată la domiciliu, schimbări concentrate în stilul de viață precum adoptarea dietei DASH și reducerea aportului de sodiu, limitarea consumului de alcool și utilizarea calculatorului PREVENT pentru a ghida intensitatea tratamentului.
Milioane de persoane vor fi clasificate pentru prima dată sub noile praguri revizuite, dar intervenția timpurie oferă o oportunitate reală de a reduce povara pe termen lung a bolilor cardiovasculare, a AVC-urilor și a demenței. Pacienții ar trebui să consulte medicii pentru a-și revizui valorile tensiunii și riscul cardiovascular general și pentru a dezvolta un plan personalizat care combină măsuri de stil de viață cu tratament medicamentos atunci când este necesar. Comunicarea deschisă, monitorizarea regulată și adaptarea intervențiilor la nevoile individuale rămân fundamentele unei îngrijiri eficiente.
Sursa: theconversation
Comentarii