8 Minute
Rezumat și constatare principală
Consumul de cannabis a fost asociat cu o creștere semnificativă a probabilității de a dezvolta diabet, conform unei analize retrospective ample a dosarelor electronice de sănătate. Studiul, prezentat la reuniunea anuală a European Association for the Study of Diabetes (EASD) de la Viena din 2025, arată că persoanele cu diagnostice legate de cannabis au avut aproape de patru ori mai multe șanse să primească un diagnostic nou de diabet pe parcursul unui follow-up de cinci ani, comparativ cu persoane potrivite fără istoric de consum de substanțe sau boli cronice majore.
Designul studiului și sursele de date
Cercetătorii conduși de dr. Ibrahim Kamel de la Boston Medical Center au analizat fișele clinice din viața reală agregate în rețeaua de cercetare TriNetX, o platformă federată de dosare electronice de sănătate (EHR) care leagă date din mai multe organizații medicale din Statele Unite și Europa. Echipa a identificat 96.795 de pacienți ambulatori cu vârste între 18 și 50 de ani care aveau un cod de diagnostic legat de cannabis înregistrat între 2010 și 2018. Diagnosticele legate de cannabis au inclus o gamă largă de documentații clinice, de la consum ocazional și intoxicație până la dependență și sevraj.
Pentru a crea un lot de comparație, investigatoii au folosit potrivirea prin scor de propensiune pentru a asocia grupul cu cannabis la 4.160.998 de persoane care nu aveau înregistrat istoric de tulburare legată de consum de substanțe sau boli cronice majore la momentul inițial. Variabilele utilizate pentru potrivire au inclus vârsta, sexul și comorbiditățile de bază. Toți participanții au fost urmăriți până la cinci ani pentru a se stabili apariția diagnosticului de diabet înregistrat în EHR-uri.
Rezultate, ajustări și constatări statistice
În perioada de urmărire, 1.937 de persoane (2,2%) din cohorta cu diagnostic legat de cannabis au dezvoltat diabet, comparativ cu 518 persoane (0,6%) în cohorta de control potrivită. După ajustarea pentru factori de risc cardiometabolici cunoscuți, precum colesterol HDL și LDL, hipertensiune necontrolată, boală cardiovasculară aterosclerotică, și pentru consum concomitent de substanțe precum cocaina și alcoolul, cercetătorii au constatat că expunerea la cannabis a rămas puternic asociată cu apariția diabetului. Analizele ajustate au indicat o creștere relativă de aproape patru ori a diagnosticului de diabet în grupul cu cannabis comparativ cu controalele.
Investigatori au folosit modele de regresie multiplă și metode bazate pe scor de propensiune pentru a reduce confuzia, dar recunosc că poate rămâne confuzie reziduală și că studiile retrospective pe EHR nu pot dovedi cauzalitatea. Cu toate acestea, magnitudinea și consistența asocierii în modelele ajustate au fost remarcabile și ridică întrebări privind efectele metabolice asociate consumului de cannabis.
Mecanisme biologice posibile
Autorii și comentatorii independenți au sugerat mai multe mecanisme biologice și comportamentale care ar putea lega consumul de cannabis de un risc crescut de diabet. O ipoteză implică modificări ale sensibilității la insulină: canabinoidele interacționează cu sistemul endocanabinoid, care are roluri în reglarea apetitului, echilibrul energetic și metabolismul glucozei. Activarea cronică sau disfuncția acestui sistem poate favoriza rezistența la insulină în persoane susceptibile.
Căi comportamentale și legate de stilul de viață pot contribui de asemenea. În unele studii, consumul de cannabis a fost asociat cu alegeri alimentare modificate, aport caloric crescut și modele neregulate de exercițiu, fiecare putând influența creșterea în greutate și sănătatea metabolică. Analiza curentă nu a inclus măsuri detaliate ale traiectoriilor indicelui de masă corporală (IMC), dietei sau activității fizice, astfel că separarea efectelor fiziologice directe de cele mediate de stilul de viață rămâne o întrebare deschisă.
Implicații pentru sănătatea publică și recomandări clinice
Pe măsură ce legalizarea cannabisului și acceptarea socială se extind la nivel mondial, rezultatele studiului au implicații imediate pentru clinicieni, profesioniști în sănătate publică și factori de decizie. Investigatorul principal, dr. Kamel, a subliniat necesitatea de a integra evaluarea riscului metabolic în circuitele de îngrijire pentru pacienții care consumă cannabis. Screeningul de rutină pentru glicemie, HbA1c și alți markeri metabolici poate fi rezonabil atunci când un pacient raportează consum regulat de cannabis sau când apare un diagnostic legat de cannabis în dosarul medical.
Mesajele de sănătate publică ar trebui să echilibreze riscurile cunoscute și suspectate cu posibilele aplicații terapeutice ale cannabisului și compușilor canabinoizi. Autorii solicită îmbunătățirea educației pacienților privind monitorizarea metabolică și integrarea conștientizării riscului de diabet în tratamentele și consilierea pentru tulburările legate de consumul de substanțe.
Limitări și întrebări fără răspuns
În ciuda dimensiunii și acoperirii setului de date, studiul prezintă multiple limitări care afectează interpretarea. Limitările majore includ:
Lipsa datelor detaliate despre expunere
Dosarele electronice de sănătate înregistrează, de obicei, coduri de diagnostic, nu tipare precise de consum. Analiza nu a putut diferenția în mod fiabil frecvența utilizării (ocazională vs. zilnică), căile de administrare (fumate/inhalate vs. comestibile), potența (concentrația THC) sau durata consumului. Aceste variabile ar putea afecta semnificativ rezultatele metabolice.
Posibilă clasificare greșită și bias de raportare
Consumul de cannabis poate fi subraportat în mediile clinice, în special în regiuni unde deținerea rămâne ilegală. Clasificarea greșită a expunerii și documentarea inconsistentă între instituții pot introduce bias. Cercetătorii au încercat să reducă biasul prin potrivire pe scor de propensiune și ajustare pentru confounderi măsurați, dar factori nemăsurați precum statutul socio‑economic, traiectoriile precise ale IMC, calitatea dietei și nivelurile de activitate fizică ar fi putut influența rezultatele.
Design retrospectiv
Deoarece studiul este observațional și retrospectiv, nu poate stabili cauzalitate. Autorii avertizează explicit că asocierea observată nu reprezintă o dovadă definitivă că cannabisul cauzează diabet; mai degrabă, identifică o corelație clinic relevantă care merită investigare prospectivă.
Perspective de la experți
Dr. Maria R. Jensen, endocrinolog și profesor asociat de medicină la un centru medical universitar important, oferă o interpretare contextuală: 'Aceasta este o semnalizare robustă, la scară largă, care ar trebui să determine atât clinicienii, cât și cercetătorii să acorde o atenție mai mare rezultatelor metabolice la pacienții care consumă cannabis. Plausibilitatea biologică există — semnalizarea endocanabinoidă intersectează căile ce controlează apetitul și sensibilitatea la insulină — dar avem nevoie de studii de cohortă prospective și de studii mecanistice pentru a clarifica cauzalitatea și pentru a identifica care forme de cannabis, dacă există, sunt cele mai riscante.' Ea adaugă: 'Dintr‑un punct de vedere practic, clinicienii ar trebui să întrebe în mod rutinier despre consumul de cannabis și să ia în considerare screening metabolic inițial și periodic când consumul este raportat.'
Pași următori pentru cercetare și monitorizare
Pentru a transforma aceste rezultate în practici clinice mai sigure și în sfaturi de sănătate publică mai clare, emerg mai multe priorități de cercetare:
- Studii prospectiv‑cohortă care colectează măsuri detaliate ale expunerii (frecvență, mod, potență) plus end‑pointuri metabolice obiective (glicemie în post, HbA1c, indici de rezistență la insulină).
- Studii mecanistice controlate pentru a testa modul în care canabinoidele influențează semnalizarea insulinei, funcția celulelor beta pancreatice și inflamația sistemică.
- Analize stratificate pentru a determina dacă riscul diferă în funcție de vârstă, sex, IMC inițial, susceptibilitate genetică și consum concomitent de alte substanțe.
- Cercetări în servicii medicale pentru a proiecta protocoale de screening și intervenții de consiliere pentru sistemele de sănătate din regiunile cu piețe de cannabis legalizate.
Reuniunea EASD de la Viena oferă o platformă internațională pentru aceste conversații multidisciplinare. Prezentările care utilizează rețele EHR federate mari, precum TriNetX, ilustrează modul în care dovezile din viața reală pot semnaliza rapid preocupări emergente de sănătate publică, subliniind în același timp nevoia de lucrări prospectiv‑complementare și experimentale.
Concluzie
Această analiză retrospectivă amplă, care leagă diagnosticele asociate cannabisului de o incidență crescută a diabetului, adaugă o dimensiune importantă dezbaterilor în curs privind siguranța cannabisului și politicile publice. Asociera — aproape de patru ori mai mare în analizele ajustate — nu dovedește cauzalitatea, dar semnalează necesitatea unor investigații ulterioare, a monitorizării metabolice de rutină în practica clinică acolo unde este indicat și a unor mesaje de sănătate publică echilibrate. Studii prospective și mecanistice viitoare ar trebui să urmărească să definească ce tipare sau preparate de cannabis, dacă există, cresc riscul metabolic și să identifice strategii eficiente pentru prevenire și detectare timpurie a diabetului la persoanele care consumă cannabis.
Sursa: scitechdaily
Comentarii