5 Minute
Yoga poate îmbunătăți flexibilitatea, echilibrul și starea de bine, dar dovezi recente arată că nu oferă în mod constant aceleași beneficii asupra funcției vaselor de sânge ca alte forme structurate de exercițiu. O revizuire sistematică publicată în Advances in Integrative Medicine a analizat studii randomizate controlate, designuri crossover și studii non-randomizate care au comparat yoga cu alte tipuri de activitate fizică la adulți sedentari. Evaluările vasculare bazate pe ultrasonografie au fost folosite ca măsură principală pentru a evalua performanța arterială.
Context științific și designul studiului
Funcția vasculară se referă la capacitatea arterelor și a vaselor periferice de a se dilata și contracta pentru a satisface nevoile țesuturilor. Markerii clinici importanți includ funcția endotelială și rigiditatea arterială, care sunt legați de hipertensiune, ateroscleroză și risc cardiovascular. Șederea prelungită și lipsa activității reduc reactivitatea vasculară, crescând probabilitatea acumulării de colesterol și a formării cheagurilor.
Autorii reviziei au acordat prioritate studiilor care au măsurat rezultatele vasculare cu tehnici ecografice (de exemplu, dilatarea mediată de flux și alte măsuri non-invazive folosite frecvent pentru evaluarea funcției endoteliale). Prin reunirea dovezilor din diferite tipuri de studii, cercetătorii au urmărit să compare amploarea și consistența modificărilor vasculare după intervenții precum yoga, Tai Chi, Pilates și antrenamente mai intense precum HIIT (antrenament intermitent de mare intensitate).
Concluzii principale și implicații
Analiza a arătat că, deși yoga aduce unele beneficii vasculare — în special la adulții de vârstă mijlocie și la cei în vârstă — modalitățile convenționale de exercițiu structurat au produs îmbunătățiri mai consistente ale funcției vasculare pentru participanții sedentari. Tai Chi, Pilates și HIIT au demonstrat efecte pozitive mai fiabile asupra flexibilității arteriale și a reactivității endoteliale decât yoga singură.
Cine beneficiază cel mai mult de pe urma yoga?
Yoga rămâne o formă accesibilă și cu semnificație culturală a activității fizice. Revizuirea sugerează că poate fi deosebit de utilă pentru adulții mai în vârstă, persoanele cu limitări de mobilitate sau cei care preferă antrenamente cu impact redus. Totuși, pentru adulții sedentari mai tineri și pentru cei cu risc cardiovascular crescut, completarea practicii de yoga cu sesiuni mai viguroase sau structurate pare să ofere îmbunătățiri mai puternice ale sănătății vasculare.
De ce contează intensitatea și consecvența
Cercetătorii subliniază că adaptările vasculare depind de tipul, intensitatea și frecvența exercițiilor. Așa cum spune co-autoarea Dr. Leena David, specialistă în imagistică medicală la University of Sharjah: „Gândiți-vă la vasele de sânge ca la furtunuri flexibile de grădină. Dacă se întăresc, riscul de infarct miocardic și accident vascular crește. Studiul nostru arată că exercițiile structurate mențin acele furtunuri flexibile, în timp ce yoga oferă unele beneficii, dar nu la fel de constant. Adulții de vârstă mijlocie și cei în vârstă observă deseori îmbunătățiri de la yoga, dar adulții mai tineri s-ar putea să nu.” Revizuirea plasează, de asemenea, șederea prelungită ca un factor de risc reversibil; mișcarea regulată reduce efectele vasculare ale comportamentului sedentar extins.
Oportunități pentru sănătatea publică și tehnologie
Din perspectiva sănătății publice, concluziile susțin mesaje care promovează mișcarea ca medicament. În loc să prezinte yoga ca singura strategie cardiovasculară, clinicienii și comunicatorii din domeniul sănătății ar putea recomanda o abordare mixtă: combinați avantajele yoga pentru mobilitate și reducerea stresului cu sesiuni aerobe sau de rezistență țintite pentru a îmbunătăți funcția arterială. Industria fitness și cea a sănătății digitale pot transforma aceste informații în programe structurate și aplicații care încurajează activitatea dozată corespunzător pentru populațiile sedentare.
Perspective ale experților
Dr. Maya R. Singh, fiziolog cardiopulmonar (Fictional), observă: „Această revizuire subliniază un echilibru practic — yoga este un punct de pornire excelent, dar arterele răspund cel mai fiabil la creșteri repetate ale fluxului sanguin și la forța de tracțiune (shear stress) produsă de antrenamentele aerobice sau intermitente. Pentru multe persoane, cel mai bun traseu este gradual: începeți cu practici accesibile, apoi adăugați 15–30 de minute de mers rapid, ciclism sau antrenamente în circuit de câteva ori pe săptămână pentru a optimiza sănătatea vasculară.” Sugestia ei reflectă o abordare incrementală, bazată pe dovezi, care îmbunătățește aderența în timp ce vizează reziliența arterială.
Concluzie
Dovezile actuale indică faptul că yoga contribuie pozitiv la starea generală de bine și poate susține sănătatea vasculară în anumite populații, dar s-ar putea să nu egaleze în mod constant beneficiile vasculare oferite de exercițiile aerobice structurate, antrenamentele intervale (HIIT) sau exercițiile minte-corp precum Tai Chi și Pilates pentru adulții sedentari. Profesioniștii din sănătate și campaniile de sănătate publică ar trebui să încurajeze mișcarea regulată adaptată capacității individuale — combinând yoga cu sesiuni de intensitate mai mare sau structurate, când este posibil — pentru a maximiza flexibilitatea arterială și a reduce riscul cardiovascular.
Sursa: scitechdaily
Comentarii