Leucotrienele intestinale: o cale imună responsabilă pentru anafilaxia alimentară severă

Leucotrienele intestinale: o cale imună responsabilă pentru anafilaxia alimentară severă

0 Comentarii Mihai Popescu

5 Minute

Cercetătorii au identificat o cale imună anterior neobservată în intestin care declanșează reacții alergice alimentare ce pot pune viața în pericol. În locul mediatorului bine cunoscut histamină, o clasă de molecule semnal lipidice numite leucotriene cisteinile pare să declanșeze anafilaxia gastrointestinală severă. Descoperirea — condusă de echipe de la Arizona State University în colaborare cu Yale și alți parteneri și publicată în Science — indică faptul că medicamentele existente pentru astm ar putea fi folosite pentru a preveni sau atenua episoadele anafilactice induse de alimente.

Context științific: mastocitele, IgE și mediatorii chimici

Alergia alimentară apare atunci când sistemul imunitar tratează eronat o proteină alimentară ca pe un pericol. Jucători cheie sunt mastocitele, un tip de celulă imunitară încărcată cu mediatori preformați și sintetizați nou. Când mastocitele detectează alergenii legați de anticorpii imunoglobulina E (IgE), se activează și eliberează compuși care modifică tonusul vaselor de sânge, secreția de mucus și contracția mușchilor netezi. În reacțiile sistemice sau cele provocate de alergeni injectați, histamina este mediatorul dominant și antihistaminicele pot fi parțial eficiente.

Totuși, intestinul găzduiește populații distincte de mastocite care se comportă diferit. Noile cercetări arată că mastocitele intestinale primesc semnale de la celulele epiteliale învecinate care le orientează spre producția de leucotriene — lipide inflamatorii puternice care constrâng căile respiratorii, cresc permeabilitatea vasculară și amplifică inflamația. Deoarece leucotrienele sunt deja implicate în fiziologia astmului, constatarea conectează mecanisme între bolile alergice respiratorii și cele gastrointestinale.

Proiectul studiului și constatările cheie

Investigatorii au combinat abordări genetice, celulare și farmacologice în modele preclinice pentru a compara răspunsurile alergice declanșate de alergeni administrați pe cale orală versus injectată. Au descoperit că, după expunerea orală, mastocitele intestinale au produs relativ puțină histamină și, în schimb, nivele crescute de leucotriene cisteinile. Profilarea transcripțională și biochimică detaliată a relevat că mastocitele intestinale constituie un subtip distinct, pregătit pentru biosinteza leucotrienelor.

Pentru a testa relația de cauzalitate, echipa a folosit zileuton — un inhibitor al 5-lipoxigenazei aprobat de FDA pentru anumiți pacienți cu astm — pentru a bloca sinteza leucotrienelor. Zileuton a redus semnele clinice ale anafilaxiei declanșate de alimente și a împiedicat răspunsul caracteristic de hipotermie în modele. În mod crucial, medicamentul nu a împiedicat reacțiile induse de alergeni injectați direct în fluxul sanguin, demonstrând că anafilaxia inițiată în intestin operează printr-o cale chimică diferită față de anafilaxia sistemică.

Implicații clinice și perspective de translație

Tratarea de urgență actuală pentru anafilaxia severă se bazează pe epinefrină intramusculară pentru a inversa colapsul cardiovascular acut și obstrucția căilor respiratorii. Antihistaminicele au o valoare preventivă limitată pentru reacțiile alimentare severe. Noile rezultate sugerează că terapiile care vizează producția de leucotriene (de exemplu, zileuton) sau receptorii pentru leucotriene (de exemplu, montelukast) ar putea deveni tratamente adjuvante sau preventive specifice pentru anafilaxia declanșată de alimente. Deoarece aceste medicamente sunt deja aprobate pentru astm, reprofilarea lor ar putea accelera testele clinice. Totuși, autorii subliniază că sunt necesare studii la om pentru a confirma dacă aceleași subtipuri de mastocite și calea dependentă de leucotriene există la persoanele cu alergie alimentară.

Implicații mai largi pentru imunologie și diagnostic

Dincolo de terapie, studiul reconceptualizează modul în care cercetătorii interpretează riscul alergic și detectarea imună. Demonstrează că ruta de intrare a alergenului — piele, fluxul sanguin sau intestin — influențează tipurile de celule și mediatorii care domină răspunsul. Acest insight poate explica de ce nivelurile circulante de IgE specifice alimentelor nu prezic în mod fiabil severitatea clinică: aceleași semnături de anticorpi pot produce rezultate diferite în funcție de contextul tisular și programarea celulară locală. Descoperirea ridică, de asemenea, întrebări despre cum dieta, epiteliul intestinal și microbiomul influențează fenotipurile mastocitelor.

Expert Insight

"Această cercetare subliniază importanța contextului tisular în răspunsurile imune," spune Dr. Elena Moreno, imunolog și cercetător clinic (ficțional) specializat în alergii mucoase. "Dacă va fi susținută de date umane, direcționarea căilor leucotrienice ar putea oferi o strategie mult necesară pentru a reduce frecvența sau severitatea anafilaxiei induse de alimente — în special pentru persoanele care rămân în risc crescut în ciuda evitării alimentelor și a terapiilor actuale. Studii clinice riguroase vor fi esențiale pentru a evalua eficacitatea și siguranța în tranziția de la modelele animale la pacienți."

Concluzie

Descoperirea unei căi conduse de leucotriene în mastocitele intestinale schimbă înțelegerea anafilaxiei declanșate de alimente și deschide o cale translațională folosind medicamente existente pentru astm. Deși promițătoare, aceste constatări necesită validare în țesuturi umane și în studii clinice. Dacă vor fi confirmate, blocarea sintezei sau semnalizării leucotrienelor ar putea deveni o strategie preventivă sau adjuvantă pentru protejarea persoanelor cu alergii alimentare care le amenință viața.

Sursa: sciencedaily

Fiecare zi aduce ceva nou. Sunt aici să vă țin la curent cu cele mai proaspete știri din știință și sănătate.

Comentarii

Lasă un Comentariu