3 Minute
Cercetări recente la șoareci indică faptul că microbiota maternă poate influența dezvoltarea unei regiuni cerebrale legate de reglarea stresului și comportamentul social. Deși rezultatele sunt preliminare și limitate la modele animale, paralele biologice între șoareci și oameni sugerează posibilitatea ca microbii materni să joace un rol în dezvoltarea prenatală a creierului uman.
Context științific: microbiota maternă și neurodezvoltarea
Studiul se concentrează pe nucleul paraventricular (PVN) al hipotalamusului — un agregat de neuroni esențial pentru controlul axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (axă HPA), al funcțiilor autonome și al comportamentelor sociale. În experimentele pe șoareci, modificarea semnalelor microbiene materne a schimbat tiparele de activitate celulară în PVN în timpul dezvoltării fetale. Autorii raportează că aceste influențe microbiene încep in utero prin semnalizarea provenită de la microbiota maternă.
Constatări cheie și limitări
Cercetătorii au găsit efecte măsurabile ale microbiotei materne asupra organizării PVN și asupra comportamentului urmașilor. Totuși, aceste rezultate provin din studii controlate pe șoareci, astfel încât transpunerea lor la oameni rămâne incertă. Echipa avertizează că, deși datele sunt convingătoare, ele "merită investigații suplimentare" și concluziile definitive despre dezvoltarea prenatală umană sunt premature.
Implicații pentru practicile de naștere și sănătatea nou-născutului
Practici clinice cunoscute că perturbă expunerea microbiană a nou-născutului — precum nașterea prin cezariană și utilizarea de antibiotice peripartum — pot modifica semnalizarea mediată de microbi în jurul nașterii. Dacă căi similare de transmitere microbi-mamă-făt există la oameni, astfel de perturbări ar putea plauzibil să influențeze răspunsul la stres sau anumite aspecte ale comportamentului social pe termen lung. Aceasta subliniază necesitatea unor studii de urmărire atente care să coreleze mediile microbiene prenatale cu rezultatele neurodezvoltării pe termen lung.
Direcții viitoare de cercetare
Pașii imediat următori includ cartografierea semnalelor moleculare prin care microbii materni influențează creierul fetal, testarea reproductibilității între specii și investigarea dacă microbiota maternă poate fi modificată în siguranță prin dietă, intervenții cu probiotice sau prebiotice sau alte strategii clinice. Literatura anterioară leagă deja microbii intestinali de dietă, somn, consumul de alcool și starea generală de sănătate — variabile pe care merită să le controleze studiile viitoare.
Citat al unui expert
„Studiul nostru arată că microbii au un rol important în modelarea unei regiuni cerebrale esențiale pentru funcțiile corporale și comportamentul social,” spune Castillo-Ruiz. „În plus, studiul indică faptul că efectele microbiene încep în uter prin semnalizarea provenită de la microbiota maternă.”
Notă: imaginile și legendele originale din sursă au fost păstrate.
Concluzie
Evidențele din modele pe șoareci sugerează că microbiota maternă poate modela circuitele cerebrale fetale, în special PVN, cu implicații potențiale pentru reglarea stresului și comportamentul social. Deși transpunerea la oameni nu este stabilită, aceste descoperiri motivează cercetări clinice și mecanistice țintite privind semnalizarea microbiană prenatală, practicile de naștere și intervențiile din primele zile de viață. Studiul a fost publicat în jurnalul Hormones and Behavior.
Sursa: sciencealert
Comentarii