Smalțul din dinți fosili ca senzori climatici — noul proxy terestru

Smalțul din dinți fosili ca senzori climatici — noul proxy terestru

0 Comentarii

3 Minute

Noul proxy terestru: dinți fosili ca senzori climatici

Cercetătorii au prezentat o tehnică geochimică nouă care determină izotopii de oxigen din smalțul dentar fosilizat pentru a reconstrui condițiile atmosferice din trecut. Metoda poate evidenția vârfuri temporare de CO₂ care ar putea fi legate de evenimente catastrofale, cum ar fi erupțiile Deccan Traps la sfârșitul Cretacicului. Concentrațiile mai ridicate de CO₂ au corespuns cu temperaturi globale mai mari și cu o activitate fotosintetică crescută în ecosisteme terestre și acvatice.

O descoperire pentru paleoclimatologie și tehnologia climatică

Până acum, reconstrucțiile climatice se bazau în mare măsură pe carbonatele din sol și pe proxy-uri marine — fosile și markeri chimici păstrați în sedimente — fiecare cu incertitudinile sale. Această abordare nouă se concentrează pe rămășițele vertebratelor din medii terestre, oferind oamenilor de știință climatică și inginerilor de date un set de date complementar și de mare valoare pentru a alimenta modele climatice, fluxuri de lucru de machine learning și arhive digitale de paleoclimat.

Cum funcționează metoda

Tehnica măsoară rapoartele izotopilor de oxigen din smalțul dentar, care păstrează semnături geochimice mult după degradarea țesuturilor organice. Îmbinată cu spectrometrie de masă de înaltă precizie și modelare geochimică, această abordare poate deduce variații ale CO₂ atmosferic și ale productivității plantelor pe intervale geologice.

Caracteristici și capabilități tehnice

  • Proxy terestru axat pe smalțul dentar al vertebratelor
  • Compatibil cu spectrometrie de masă pentru rapoarte de izotopi la rezoluție înaltă
  • Permite acoperire temporală pe termen lung (pe milioane de ani)
  • Se integrează cu platforme digitale de date pentru calibrarea modelelor climatice

Comparații și avantaje

În comparație cu proxy-urile marine și carbonatele din sol, smalțul dentar oferă un semnal terestru direct care poate reduce ambiguitatea în reconstrucția dinamicii climatice la uscat. Avantajele includ extinderea eșantionării geografice (situri terestre bogate în fosile), noi oportunități de cross-validare pentru curbele existente ale CO₂ și aporturi îmbunătățite pentru reconstrucții paleoclimatice asistate de AI.

Cazuri de utilizare și relevanță pe piață

Aplicațiile acoperă cercetarea academică, dezvoltarea modelelor climatice și piața de instrumente/software. Laboratoarele naționale și facilitățile comerciale de geochimie pot înregistra o cerere crescută pentru spectrometre de masă pentru rapoarte de izotopi, roboți pentru pregătirea probelor și analize în cloud. Furnizorii de date pot pune la pachet seturi de date paleoclimatice rafinate pentru modelatori, iar echipele de AI pot folosi noul proxy pentru a îmbunătăți simulările climatice istorice și evaluările de risc.

Implicații

După cum subliniază autorul principal, Dr. Dingsu Feng, această metodă deschide o fereastră nouă asupra trecutului îndepărtat al Pământului și asupra rolului plantelor și al CO₂ în dinamica climatică pe termen lung. Într-un fel, dinții de dinozaur au devenit capsule ale timpului — păstrând un registru climatic pe care tehnologia îl poate decoda acum pentru era digitală.

Sursa: scitechdaily

Comentarii

Lasă un Comentariu