5 Minute
Consumul ridicat de sare asociat cu inflamație cerebrală și hipertensiune
Un nou studiu interdisciplinar condus de cercetătoarea Masha Prager-Khoutorsky de la Universitatea McGill indică faptul că o dietă bogată în sare poate provoca modificări inflamatorii în creier care contribuie la creșterea tensiunii arteriale. Credit: Shutterstock
Cercetarea, realizată de echipe de la McGill și Institutul de Cercetare al Centrului de Sănătate al Universității McGill și publicată în jurnalul Neuron, transferă o parte din atenție asupra hipertensiunii de la organele periferice către sistemul nervos central. Deși rinichii și vasele de sânge au fost mult timp considerați principalii factori ai tensiunii arteriale ridicate, acest studiu sugerează că creierul poate acționa ca un centru cauzal pentru anumite forme de hipertensiune, în special cele rezistente la tratamentele convenționale.
„Aceasta este o dovadă nouă că tensiunea arterială crescută poate avea originea în creier, deschizând calea pentru dezvoltarea unor tratamente care acționează la nivel cerebral”, a declarat Masha Prager-Khoutorsky, profesor asociat în Departamentul de Fiziologie al McGill. Descoperirea este semnificativă deoarece hipertensiunea afectează aproximativ două treimi din persoanele peste 60 de ani și este implicată în circa 10 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an. Multe cazuri sunt asimptomatice, dar cresc substanțial riscul de infarct, accident vascular cerebral și boli renale.
Designul studiului și constatările experimentale
Pentru a emula tiparele alimentare umane, echipa a oferit șobolanilor apă de băut cu două procente de sare — un nivel menit să oglindească sarcina de sodiu provenită din diete bogate în alimente procesate precum fast-food, bacon, tăiței instant și brânză procesată. Cercetătorii au ales șobolani deoarece reglarea sării și a apei la aceștia este fiziologic mai apropiată de cea umană decât la șoarecii folosiți frecvent, sporind relevanța translațională a rezultatelor.
Folosind imagistică cerebrală avansată și tehnici moleculare contemporane, investigatorii au observat activarea microgliei — celulele imune rezidente ale creierului — într-o regiune localizată care reglează echilibrul fluidelor și funcția cardiovasculară. Acea activare imună a produs inflamație și o creștere măsurabilă a vasopresinei, un hormon care promovează retenția de apă și vasoconstricția, ambele crescând tensiunea arterială. Studiul a combinat imagistică în vivo, teste celulare și măsurători neurofiziologice pentru a urmări o cale de la sarea din dietă la neuroinflamație și apoi la răspunsuri hormonale și cardiovasculare.
Mecanisme: microglia, astrocite și vasopresină
Cercetarea evidențiază interacțiunile dintre microglie, astrocite și neuroni. Microglia activată a părut să remodeleze astrocitele din apropiere — celulele stelate de suport care reglează mediul neuronal — ceea ce, la rândul lor, a modificat excitabilitatea neuronală în circuitele care controlează eliberarea de vasopresină. Valul hormonal rezultat și schimbările autonome au condus la creșteri susținute ale tensiunii arteriale la animalele expuse la sare.
Aceste perspective mecanistice explică cum un declanșator periferic (sarea din alimentație) poate produce inflamație a sistemului nervos central care apoi revine asupra reglării cardiovasculare. Lucrarea publicată, "Microglia regulate neuronal activity via structural remodeling of astrocytes" (Ning Gu et al.), recunoaște finanțare din partea Institutelor Canadiene de Cercetare în Sănătate, Fundației Heart and Stroke din Canada și Fundației Azrieli.
Implicații pentru tratament și sănătatea publică
Aproximativ o treime dintre persoanele cu hipertensiune nu obțin controlul cu terapiile standard care vizează în principal vasele sanguine și funcția renală. Studiul sugerează că aceste cazuri rezistente la tratament ar putea beneficia de intervenții menite să reducă neuroinflamația sau să moduleze circuitele cerebrale care reglează vasopresina și ieșirea autonomă. Strategii posibile ar putea include agenți antiinflamatori țintiți, abordări de neuromodulare sau intervenții de stil de viață care reduc aportul de sodiu.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma dacă aceeași cale centrată pe creier operează la oameni și în diferite tipuri de hipertensiune. Investigatorii planifică studii adiționale pentru a testa dacă semnături de neuroinflamație apar în alte modele animale și pentru a explora abordări farmacologice care să întrerupă axa sare → microglia → astrocite → vasopresină.
Punct de vedere al expertului
Dr. Elena Morales, neurofiziolog clinic: „Acest studiu este un memento important că bolile sistemice precum hipertensiunea sunt adesea probleme care implică multiple organe. Identificarea unei căi neuroimune care leagă dieta de tensiunea arterială deschide perspective promițătoare pentru diagnostic și terapii, dar validarea la om este esențială înainte de translația clinică.”
Concluzie
Studiul condus de McGill oferă dovezi preclinice convingătoare că aportul alimentar ridicat de sare poate declanșa inflamație cerebrală, poate modifica relațiile neurogliale, poate crește nivelul de vasopresină și, în consecință, poate ridica tensiunea arterială. Dacă va fi confirmat la oameni, aceste descoperiri ar putea extinde țintele terapeutice pentru hipertensiune, în special pentru pacienții care nu răspund la medicamentele actuale axate pe rinichi și vase. Pentru moment, rezultatele întăresc recomandările de sănătate publică de a limita aportul de sodiu ca măsură practică de reducere a riscului cardiovascular.
Sursa: sciencedaily
Comentarii