4 Minute
Hyphalosaurus, o specie mică de reptilă acvatică din Cretacicul timpuriu, este foarte bine reprezentată în arhiva fosilă, cu mii de exemplare descoperite. În 2006, paleontologii au descris un exemplar remarcabil de Hyphalosaurus ce păstrează două capete și gâturi complete dezvoltate dintr-un singur corp. Fosila are aproximativ 70 de milimetri lungime totală și pare să reprezinte un embrion sau un nou-născut, nu un animal matur.
Descrierea originală precizează că „începând de la nivelul centurii pectorale, coloana vertebrală se divide în două serii cervicale, formând două gâturi lungi ce se termină cu două cranii.” Această structură anatomică indică o malformație de dezvoltare la nivelul axului scheletic, nu o fractură postmortem sau o modificare ulterioară a fosilei.
Bifurcația axială reprezintă o condiție rară de dezvoltare, în care coloana vertebrală se desparte parțial, rezultând în duplicarea gâtului sau a cozii. De obicei, acest fenomen apare când un embrion începe procesul de separare — similar cu stadiile inițiale ale gemenilor — dar separarea nu este completă. Rezultatul constă într-un corp unic cu structuri axiale replicate, cum ar fi două capete sau două cozi.
Deși bifurcația axială este rară, cazuri moderne sunt observate la diverse grupuri de animale: șerpi cu două capete, broaște țestoase sau salamandre, rechini și chiar mamifere cu copite au fost documentate cu această afecțiune. Astfel de exemple vii permit paleontologilor să interpreteze cazuri fosile, evidențiind modul în care biologia dezvoltării lasă semnături scheletice similare de-a lungul timpului geologic.
Animalele cu două capete se confruntă, de obicei, cu provocări majore de supraviețuire. Competiția dintre semnalele neuronale și senzoriale, dificultăți la alimentare și deplasare, precum și vulnerabilitatea crescută la prădători, reduc șansele de a atinge maturitatea. Dimensiunea redusă și stadiul timpuriu al exemplarului de Hyphalosaurus sugerează că nu a supraviețuit mult, confirmând observațiile făcute la indivizii bicefalici din fauna actuală.
Fosila a fost descoperită într-o regiune cunoscută pentru existența unor falsuri, ceea ce a impus o analiză atentă a modului de conservare și autenticitate. Cercetătorii au notat o acoperire fină de sedimente pe oase și o placă fosiliferă intactă, fără fisuri sau reparații, susținând astfel autenticitatea fosilei.
Din punct de vedere statistic și tafonomic, acest exemplar este extraordinar. Fosilizarea este, în general, un proces rar, iar păstrarea unei asemenea anomalii de dezvoltare este considerată un eveniment excepțional. Așa cum au concluzionat autorii în 2006, acest Hyphalosaurus cu două capete este unic în arhiva fosilă și reprezintă cel mai vechi exemplu documentat de bifurcație axială, extinzând cunoașterea apariției acestei afecțiuni la peste 120 de milioane de ani în urmă.
Dr. Laura Kim, paleobiolog specializat în dezvoltarea vertebratelor, a declarat: „Acest exemplar face legătura între biologia dezvoltării moderne și paleontologia vechilor ecosisteme. Fosila demonstrează că evenimente rare embrionare observate astăzi au avut loc și în ecosistemele mezozoice. Astfel de descoperiri oferă o fereastră directă către procesele de dezvoltare antice și contextul lor evolutiv.”
Fosila de Hyphalosaurus bicefalic constituie o dovadă convingătoare că malformațiile complexe de dezvoltare, precum bifurcația axială, au avut loc de cel puțin 120 de milioane de ani. Semnificația sa științifică este multiplă: păstrează o semnătură anatomică clară a unei anomalii de dezvoltare, oferă indicii asupra autenticității, și scoate în evidență modul în care fosilele rare, dar informative, pot lumina atât viața trecută, cât și continuitatea proceselor de dezvoltare de-a lungul timpului geologic.
Sursa: sciencealert
Comentarii