Legătura Neștiută dintre Anvelopele Auto și Poluarea cu Microplastice

Legătura Neștiută dintre Anvelopele Auto și Poluarea cu Microplastice

0 Comentarii Andrei Ionescu

6 Minute

Anvelopele Auto: O Sursă Ignorată a Poluării cu Microplastice

În fiecare an, milioane de șoferi își înlocuiesc anvelopele uzate, dar puțini sunt conștienți de impactul major pe care această practică aparent banală îl are asupra mediului. Pe măsură ce anvelopele de mașină se deteriorează în contact cu suprafața drumului, eliberează particule microscopice alcătuite în principal din cauciuc sintetic, cunoscute drept particule de uzură a anvelopelor. Aceste microplastice generate de anvelope reprezintă acum aproximativ 45% din totalul microplasticelor identificate atât în mediile terestre, cât și în cele acvatice la nivel mondial, situând anvelopele auto printre principalii factori ai crizei globale a poluării cu microplastice.

Modul în care Poluanții din Uzura Anvelopelor Ajung în Ciclul Apei

Uzura anvelopelor este un proces continuu, amplificat de frecarea cu asfaltul. Fiecare rotire a roții eliberează microplastice, care se depun pe carosabil până când precipitațiile le transportă mai departe. Apa de ploaie scurge aceste particule de pe drumuri și parcări în șanțurile de evacuare, apoi în pâraie, râuri, lacuri și, în cele din urmă, în oceanele planetei. Studii recente au demonstrat o răspândire alarmantă a acestor particule: cercetătorii din Oxford, Mississippi, au identificat peste 30.000 de particule de uzură a anvelopelor în doar 24 de litri de apă pluvială, estimând că valorile sunt chiar mai mari în mediul urban intens circulat.

Impactul Ecologic și Biologic

Microplasticele provenite din uzura anvelopelor nu sunt simple poluanți fizici, ci conțin aditivi chimici utilizați în procesul modern de fabricare a anvelopelor. Acești compuși chimici pot migra din microplastice în habitatele acvatice și pot pătrunde în lanțul trofic. Specii precum peștii, crabii sau stridiile ingeră adesea particule rezultate din uzura anvelopelor, acumulând astfel substanțe toxice. Un semnal de alarmă vine din studiile recente care asociază substanțe chimice din componența anvelopelor cu mortalitatea masivă la tipuri sensibile de pești. De exemplu, peste jumătate dintre exemplarele de somon coho care se întorceau pentru depunerea icrelor în statul Washington au murit înainte de reproducere, în principal din cauza expunerii la 6PPD-Q, un produs toxic apărut prin transformarea antioxidantului 6PPD prezent în mod obișnuit în anvelope pentru a le prelungi durata de viață.

Microplasticele din Anvelope și Riscurile pentru Sănătatea Umană

Deși efectul asupra faunei este evident, nici oamenii nu sunt protejați. Microplasticele rezultate din anvelope și aditivii chimici asociați pot deveni aeropurtate, în special în zonele cu trafic rutier intens, prezentând riscuri inclusiv la inhalare pentru populația locală și animale. Un studiu din China a detectat urme de 6PPD-Q în urina copiilor și adulților, ceea ce ridică semne de întrebare legate de multiplele căi de expunere. Deși efectele pe termen lung nu sunt pe deplin cunoscute, investigațiile inițiale sugerează că 6PPD-Q și alți compuși din anvelope ar putea afecta organe importante precum ficatul, rinichii și plămânii.

Soluții Inovatoare: Filtre din Deșeuri Agricole

În lipsa unui înlocuitor eficient pentru 6PPD, cercetătorii caută soluții pentru a captura microplasticele provenite din anvelope înainte ca acestea să ajungă în cursurile de apă. Echipe de la Universitatea din Mississippi testează metode de filtrare accesibile, bazate pe produse secundare agricole locale, precum resturile de lemn de pin și biochar - un material poros asemănător cărbunelui, obținut prin piroliza (arderea fără oxigen) a cojilor de orez.

Experimentarea Biofiltrării

Cercetătorii au proiectat și instalat sisteme de biofiltrare care conțin un amestec de așchii de lemn și biochar în avalul canalelor de scurgere a apei pluviale. În urma a două episoade de ploaie, au analizat nivelul particulelor de uzură a anvelopelor din apa scursă, atât înainte cât și după filtrare. Rezultatele au fost impresionante: filtrele pe bază de biomasă au reușit să elimine până la 90% din microplasticele provenite din anvelope. Eficiența se bazează pe proprietățile fizico-chimice ale materialelor – suprafața mare și structura poroasă a biocharului, alături de reactivitatea și stabilitatea chimică, contribuie la captarea poluanților. Similar, structura complexă a resturilor de lemn ajută la adsorbția și imobilizarea microplasticelor și substanțelor toxice asociate. Comparativ, filtrele cu nisip, frecvent utilizate în instalațiile de tratare a apei, s-au dovedit semnificativ mai puțin eficiente.

Provocări, Perspective și Drumul de Urmat

Filtrele pe bază de biomasă prezintă avantaje ecologice evidente: sunt accesibile, sustenabile și disponibile la scară largă datorită folosirii deșeurilor agricole. Această abordare favorizează implementarea la nivel local, fiind deosebit de utilă în comunitățile cu resurse limitate. Totuși, pentru siguranță și scalabilitate, sunt necesare cercetări suplimentare, în special privind stabilitatea pe termen lung și riscul de poluare secundară din materialele care nu au fost complet pirolizate. Ca orice sistem de filtrare, și aceste biofiltre necesită întreținere periodică și protocoale responsabile de eliminare, pentru a evita reîntoarcerea poluanților în mediu.

Concluzie

Uzura anvelopelor auto a devenit o sursă importantă, deseori neglijată, de poluare cu microplastice, cu efecte negative asupra ecosistemelor acvatice, vieții sălbatice și chiar asupra sănătății umane din cauza particulelor și compușilor bioactivi. În timp ce industria caută alternative mai sigure pentru aditivii utilizați la anvelope, cercetările asupra soluțiilor practice și scalabile, precum biofiltrele pe bază de biomasă, aduc speranță pentru reducerea contaminării cu microplastice – transformând deșeurile vegetale locale în instrumente eficiente de protecție a mediului. Monitorizarea constantă, colaborarea între sectoare și creșterea conștientizării publicului sunt esențiale pentru a adresa această problemă emergentă și pentru a proteja sănătatea ecosistemelor și a populației.

Sursa: theconversation

Sunt Andrei, pasionat de descoperirile științifice și explicarea lor într-un limbaj clar pentru toți. Scriu pentru a face știința accesibilă.

Comentarii

Lasă un Comentariu