7 Minute
Somnul este recunoscut la nivel mondial drept unul dintre pilonii fundamentali ai sănătății umane, alături de alimentație și activitate fizică. Deși efectele negative ale privării de somn sunt bine documentate—afectând funcția cerebrală, sănătatea cardiovasculară, imunitatea, starea de spirit și chiar longevitatea—cercetările recente au deschis o nouă discuție nuanțată: Poate fi somnul excesiv la fel de dăunător ca lipsa de somn? Acest articol analizează cele mai noi studii științifice, explică mecanismele implicate și oferă recomandări bazate pe dovezi pentru o durată optimă a somnului și menținerea sănătății pe termen lung.
Rolul esențial al somnului în organismul uman
Somnul reprezintă un proces fiziologic dinamic, vital pentru performanța cognitivă, echilibrul emoțional, consolidarea memoriei, regenerarea celulară și reglarea metabolismului. În timpul diverselor stadii ale somnului, corpul trece prin procese esențiale, precum recuperarea musculară, producția de hormoni (inclusiv hormonul de creștere și melatonina) și eliminarea reziduurilor metabolice din creier—aspect evidențiat recent de cercetările asupra sistemului glimfatic.
Fundația pentru Sănătatea Somnului, autoritate de referință în domeniul somnului, recomandă ca adulții să vizeze între șapte și nouă ore de somn de calitate pe noapte. Deși există persoane cu o predispoziție genetică ce le permite să funcționeze bine cu mai puțin, lipsa cronică de somn crește riscul unor numeroase probleme de sănătate: scăderea concentrării, alterarea stării de spirit, imunitate slăbită și predispoziție la boli cronice precum diabetul de tip 2, accidentul vascular cerebral, cancerul sau bolile cardiovasculare.
Analiza legăturii dintre somnul excesiv și mortalitate
În comunitatea științifică s-a considerat mult timp că un somn mai îndelungat aduce beneficii suplimentare. Totuși, meta-analize recente arată că relația dintre durata somnului și sănătate este mai complexă. O analiză amplă a 79 de studii a arătat că persoanele care dorm mai puțin de șapte ore pe noapte prezintă un risc cu 14% mai mare de deces comparativ cu cele care dorm între șapte și opt ore, rezultat ce confirmă efectele negative ale deficitului de somn.
Surprinzător, aceeași analiză evidențiază că persoanele care dorm în mod regulat peste nouă ore au un risc cu 34% mai crescut de mortalitate față de grupul optim. Acest rezultat este susținut și de alte cercetări, inclusiv meta-analiza din 2018 a 74 de studii, care a legat somnul prelungit de riscul crescut de deces și prevalența mai mare a unor afecțiuni precum depresie, dureri cronice, obezitate și sindroame metabolice.
Corelație vs cauzalitate: Ce înseamnă aceste descoperiri?
Este important de subliniat că aceste studii demonstrează o asociere, nu o relație cauzală directă, între somnul prelungit și problemele de sănătate. Specialiștii avertizează împotriva interpretării greșite a datelor. Dr. Moira Junge, directorul executiv al Fundației pentru Sănătatea Somnului, explică: „Somnul prea îndelungat este deseori un semnal că există altceva în neregulă în organism, nu o cauză directă a deteriorării sănătății.”
De ce poate fi asociat somnul prelungit cu riscuri mai mari pentru sănătate?
Explicațiile sunt variate, atât de natură medicală, cât și comportamentală:
- Afecțiuni medicale existente: Boli cronice (spre exemplu, boli cardiovasculare, diabet sau tulburări de somn nediagnosticate) pot produce oboseală sau somn fragmentat, determinând nevoia de a petrece mai mult timp în pat pentru recuperare.
- Factori de sănătate mintală: Tulburările precum depresia sau anxietatea pot modifica structura somnului și pot conduce la creșterea timpului petrecut dormind sau odihnindu-se.
- Efecte adverse ale medicației: Anumite medicamente prescrise pentru diverse afecțiuni pot provoca somnolență sau perturbă tiparul normal al somnului.
- Stil de viață: Comportamentele sedentare, fumatul sau obezitatea—factori corelați atât cu problemele de somn, cât și cu problemele de sănătate generală—pot determina necesitatea unui somn suplimentar, dar și deteriorarea sănătății generale.
Pe scurt, un somn prelungit poate fi mai degrabă simptomul unei afecțiuni subiacente sau al stresului fiziologic, și nu cauza acestora.
Cât somn avem cu adevărat nevoie? Variații în funcție de vârstă, individualitate și calitatea somnului
Necesarul optim de somn depinde atât de vârstă, cât și de particularitățile fiecărei persoane. Adolescenții au nevoie de 8–10 ore de somn pentru dezvoltare, în timp ce structura somnului se modifică subtil odată cu înaintarea în vârstă. Pentru majoritatea adulților, obținerea constantă a 7–9 ore pe noapte este recomandată de cercetările clinice și epidemiologice ca fiind intervalul optim care asigură beneficii de recuperare și minimizează riscurile pentru sănătate.
Contează nu doar durata, ci și calitatea somnului—definită prin cicluri de somn profunde și neîntrerupte—precum și regularitatea orelor de culcare și trezire. Perturbarea somnului, chiar și cu un total aparent suficient de ore, poate afecta sănătatea metabolică și neurofiziologică.
Cum recunoaștem pattern-urile problematice de somn
Dacă vă confruntați în mod repetat cu tendința de a dormi mai mult decât de obicei și totuși oboseala persistă, acesta poate fi un semnal important din partea organismului. Sursele Fundației pentru Sănătatea Somnului recomandă evaluarea medicală în caz de hipersomnie cronică, pentru excluderea unor probleme precum apneea de somn, tulburările tiroidiene sau depresia.
Recomandări practice pentru un somn sănătos
Mai degrabă decât să ne temem de riscul rar al somnului prea îndelungat, majoritatea populației—chiar și în societățile dezvoltate tehnologic—se confruntă cu deficitul de somn. Studiile demonstrează că mulți adulți nu ating intervalul recomandat de somn, punându-și în pericol sănătatea fizică și mentală.
Sfaturi esențiale pentru sănătatea somnului:
- Petreceți timp în activități diurne și la lumină naturală pentru a regla ritmurile circadiene.
- Stabiliți o rutină constantă de culcare și trezire, inclusiv în weekend.
- Evitați ecranele și cofeina cu cel puțin o oră înainte de culcare; recurgeți la tehnici de relaxare, cum ar fi cititul sau meditația ușoară.
- Asigurați-vă că dormitorul este liniștit, întunecat și confortabil, pentru a limita factorii ce pot fragmenta ciclurile de somn.
Dacă apar probleme persistente—fie somn excesiv, fie dificultăți de adormire sau menținere a somnului—se recomandă consult medical sau vizită la un specialist în somn.
Concluzii
Legătura dintre durata somnului și sănătatea organismului este complexă. În timp ce privarea cronică de somn rămâne un factor de risc bine stabilit pentru numeroase afecțiuni grave, dovezile sugerează că și somnul mult peste intervalul recomandat poate semnala probleme de sănătate existente, mai degrabă decât să fie cauză directă a mortalității crescute. Nevoile individuale variază, dar majoritatea adulților ar trebui să țintească către 7–9 ore de somn de calitate pe noapte, acordând atenție atât duratei, cât și igienei somnului. Înțelegând știința somnului și aplicând obiceiuri corecte, ne putem proteja sănătatea mentală și fizică pe tot parcursul vieții.
Sursa: theconversation
Comentarii