4 Minute
Descoperiri Revoluționare: Psilocibina și Longevitatea Celulară
Psilocibina, un compus natural regăsit în anumite specii de ciuperci, este cunoscută în principal pentru potențialul său de a trata tulburări psihologice precum depresia și anxietatea. Totuși, un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Emory și Baylor College of Medicine din Statele Unite evidențiază o nouă perspectivă: psilocibina ar putea întârzia semnificativ procesul de îmbătrânire biologică și ar putea prelungi durata de viață la nivel celular.
Metodologia studiului: Efectele anti-aging studiate pe celule și șoareci
În cadrul acestei cercetări inovatoare, oamenii de știință au analizat efectele psilocibinei asupra longevității, studiind atât culturi de celule umane, cât și șoareci în vârstă. Celule de piele umană și fibroblaste fetale pulmonare au fost expuse la psilocină – un metabolit transformat rapid în psilocibină în corpul uman. Cercetătorii au monitorizat momentul în care aceste celule ajungeau la stadiul de „senescență”, adică încetau să se mai dividă și deveneau inactive, acesta fiind un indicator esențial al îmbătrânirii biologice.
Rezultatele au arătat că celulele pulmonare tratate cu psilocină (la 100 micromoli) au ajuns la senescență cu 57% mai târziu față de cele netratate. De asemenea, durata de viață a celulelor de piele tratate a crescut cu 51%. Aceste prelungiri considerabile ale longevității celulare sugerează că psilocibina poate acționa profund asupra procesului de îmbătrânire biologică.
Rezultate esențiale la șoareci: Supraviețuire crescută și reducerea semnelor de îmbătrânire
Pentru a evalua efectele în organisme vii, echipa a administrat doze lunare de psilocibină unor șoareci femele în vârstă de 19 luni – echivalentul vârstei de peste 60 de ani la oameni. După 10 luni de tratament, 80% dintre șoarecii tratați cu psilocibină au supraviețuit, comparativ cu doar 50% în grupul de control. Deși nu au fost monitorizate sistematic toate simptomele îmbătrânirii, cercetătorii au observat că șoarecii care au primit tratamentul și-au păstrat blana mai sănătoasă și aveau mai puține fire albe.
Dr. Ali John Zarrabi, medic de îngrijire paliativă și coautor al studiului, a remarcat: „Acest studiu oferă dovezi preclinice solide că psilocibina ar putea contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă – nu doar la o viață mai lungă, ci și la o calitate a vieții mai bună în anii târzii.”
Implicații și direcții viitoare pentru cercetarea psilocibinei
Aceste rezultate aduc argumente noi privind potențialul psilocibinei ca agent de prelungire a vieții, extinzându-i utilitatea dincolo de binecunoscutele beneficii pentru sănătatea mintală. Cu toate acestea, autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a stabili protocoale optime privind frecvența tratamentului, dozajul și momentul administrării. De asemenea, este important de determinat dacă psilocibina poate influența durata maximă a vieții la oameni. Pe măsură ce domeniul medicinei anti-aging și regenerării continuă să evolueze, acest studiu deschide calea către viitoare teste clinice la adulții de vârsta a treia.
Concluzie
Studiul de față indică faptul că psilocibina ar putea avea aplicații mult mai ample decât s-a crezut anterior, evidențiind capacitatea acesteia de a prelungi longevitatea celulelor umane și de a crește supraviețuirea la mamifere îmbătrânite. Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea potențialului terapeutic și stabilirea unor ghiduri clinice, psilocibina se conturează ca un candidat promițător în noua știință a longevității și îmbătrânirii sănătoase.
Sursa: nature
Comentarii