5 Minute
O perspectivă nouă asupra conexiunii intestin-creier: Descoperirea simțului neurobiotic
Cercetări științifice recente revoluționează modul în care înțelegem conexiunea dintre intestin și creier, dezvăluind conceptul de „simț neurobiotic” – un nou tip de percepție senzorială ce permite bacteriilor intestinale să influențeze direct funcția cerebrală, apetitul și comportamentul. Această descoperire majoră aparține unei echipe de neurocercetători de la Universitatea Duke, care a identificat mecanisme biologice precise ce facilitează comunicarea în timp real între microbiomul intestinal și sistemul nervos.
Baza științifică: Axa intestin-creier și impactul său
Axa intestin-creier, sistemul complex de comunicare bidirecțională între tractul gastrointestinal și sistemul nervos central, a fost asociată de multă vreme cu numeroase probleme de sănătate, de la tulburări metabolice la afecțiuni de sănătate mintală. Cu toate acestea, până recent, procesele fizice care traduceau activitatea microbiană în semnale neuronale erau puțin cunoscute. Sistemul digestiv uman, populat de trilioane de microorganisme care formează microbiomul intestinal, se dovedește a fi o platformă dinamică ce influențează totul, de la imunitate la starea emoțională.
Experimente inovatoare: Flagelina – mesagerul esențial al comunicării intestin-creier
În studiul lor de referință, cercetătorii de la Duke s-au concentrat pe o proteină bacteriană numită flagelină. Flagelina, prezentă în mod natural la multe bacterii intestinale, este recunoscută de sistemul imunitar ca semnal molecular. Obiectivul studiului a fost să determine dacă flagelina poate acționa și ca un mesaj neuronal direct între microbii intestinali și creier, dincolo de rolul său imunologic cunoscut.
Pentru a testa această ipoteză, oamenii de știință au administrat șoarecilor doze mici și controlate de flagelină după o perioadă de post. Rezultatele au evidențiat o cascadă de reacții fiziologice. În special, flagelina interacționa cu celule specializate din colon numite „neuropode”, care transmiteau ulterior informația prin nervul vag – principala punte neurală între intestin și creier. Drept consecință, s-a observat o reducere semnificativă a consumului alimentar, sugerând că semnalele microbiene modulează comportamentul alimentar în timp real.
Ulterior, experimentul a inclus dezactivarea receptorilor sensibili la flagelină la șoareci. Când acești receptori au fost inactivați, reducerea caracteristică a apetitului nu a mai avut loc, confirmând importanța căii flagelină-neuropod-nerv vag ca mecanism esențial de comunicare între intestin și creier.
Propunerea „simțului neurobiotic”
Pe baza acestor rezultate, echipa de cercetare sugerează recunoașterea unui al șaselea sistem senzorial – „simțul neurobiotic”. Spre deosebire de simțurile clasice precum văzul sau auzul, acest simț nou permite organismului să perceapă și să reacționeze la modele moleculare generate de microbii intestinali. Studiul arată că acest sistem senzorial oferă corpului capacitatea de a ajusta constant comportamentele – cum ar fi pofta de mâncare și, posibil, chiar starea de spirit – pe baza indiciilor microbiene.
„Acest simț permite gazdei să își adapteze comportamentul ca răspuns la modele moleculare provenite de la microorganismele sale rezidente”, notează autorii studiului. „Numim acest sistem de la interfața dintre biotă și creier drept simțul neurobiotic.”
Implicații pentru sănătatea umană și direcții viitoare
Deși concluziile inițiale provin din modele pe rozătoare, similitudinile structurale și funcționale dintre sistemul digestiv al rozătoarelor și cel uman sugerează că această comunicare neurobiotică ar putea avea loc și la oameni. În cazul în care cercetările viitoare vor confirma acest lucru, abordarea tulburărilor asociate axei intestin-creier, precum obezitatea, tulburările alimentare, depresia sau anxietatea, ar putea fi profund schimbată.
Cercetătorul principal, Diego Bohórquez, subliniază importanța descoperirii: „Privind înainte, cred că această lucrare va ajuta comunitatea științifică să explice modul în care comportamentul nostru este influențat de microbi. Un pas următor clar este să investigăm modul în care anumite diete modifică peisajul microbian din intestin. Acesta ar putea fi cheia în afecțiuni precum obezitatea sau tulburările psihice.”
Studiile viitoare urmăresc să identifice căi suplimentare de comunicare microbiană cu sistemul nervos și să monitorizeze modul în care schimbările din microbiomul intestinal – influențate de dietă, vârstă sau stil de viață – alterează semnalizarea neurobiotică. Pe măsură ce aceste rețele complexe continuă să fie cartografiate, noi strategii ar putea apărea pentru modularea poftei de mâncare, a metabolismului și a sănătății mintale prin valorificarea sau adaptarea acestui remarcabil al șaselea simț.
Concluzie
Explorarea inovatoare a „simțului neurobiotic” marchează un progres semnificativ în înțelegerea relației dintre intestin și creier. Prin evidențierea comunicării directe și în timp real între bacteriile intestinale și sistemul nervos, aceste cercetări deschid noi perspective pentru diagnosticarea, prevenirea și tratarea unei game largi de afecțiuni de sănătate. Pe măsură ce domeniul progresează, intervențiile direcționate la nivelul microbiomului intestinal ar putea oferi în curând soluții inovatoare pentru optimizarea sănătății creierului și a întregului organism.
Sursa: nature
Comentarii