7 Minute
Știința din spatele diferențelor de gen în necesarul de somn
De-a lungul anilor, rețelele sociale și influencerii de wellness au promovat ideea că femeile au nevoie de semnificativ mai mult somn decât bărbații — uneori recomandând chiar o oră sau două suplimentare pe noapte. Dar cât de reale sunt aceste afirmații atunci când sunt analizate din perspectiva cercetării științifice? Stabilirea exactă a cine are nevoie de mai mult somn și de ce este un subiect complex, influențat de mecanisme biologice, factori psihologici și așteptări culturale, toate depinzând și de modul în care somnul este evaluat.
Cum este măsurat somnul: Autoreportare versus metode obiective
Oamenii de știință evaluează somnul în principal prin două metode: date autoreportate și măsurători obiective. Autoreportarea presupune ca indivizii să estimeze cât dorm, însă numeroase studii arată că de multe ori oamenii supra- sau subestimează durata reală a somnului. Pe de altă parte, metodele obiective folosesc instrumente avansate, precum trackerele de monitorizare a somnului (actigrafie) sau polisomnografia. Polisomnografia, considerată standardul de aur în cercetarea somnului, monitorizează activitatea creierului, respirația și mișcările pe durata nopții în condiții controlate, cum ar fi laboratoarele de somn.
Studiile la scară largă, de înaltă calitate, indică faptul că femeile dorm, în medie, cu aproximativ 20 de minute mai mult decât bărbații. De exemplu, un studiu global pe aproape 70.000 de participanți monitorizați cu trackere de somn a identificat constant o diferență modestă, dar semnificativă între sexe. La persoanele cu vârste între 40 și 44 de ani, diferența medie varia între 23 și 29 de minute. O altă cercetare de amploare, care a folosit polisomnografie, a susținut aceste descoperiri: femeile au dormit cu aproximativ 19 minute mai mult decât bărbații. În plus, a reieșit că femeile petrec o proporție mai mare din somn în stadiul profund și odihnitor — circa 23% din durata somnului față de 14% la bărbați. Odată cu înaintarea în vârstă, calitatea somnului scade la bărbați într-o măsură mai mare, trend ce nu se regăsește la femei.
Variații individuale și limitele cercetării despre somn
Deși aceste tendințe apar la nivel de populație, nevoile de somn variază semnificativ de la o persoană la alta. A afirma că toate femeile au nevoie de o „cantitate fixă” de somn suplimentar este la fel de imprecis ca și cum am susține că toate femeile sunt mai scunde decât toți bărbații. Factorii personali, de la genetică la stil de viață, joacă un rol esențial în determinarea duratei optime de somn.
Un rezultat des întâlnit este că, deși femeile dorm puțin mai mult și au parte de mai mult somn profund în laborator, ele raportează constant o calitate subiectivă mai scăzută a somnului și au cu aproximativ 40% mai multe șanse de a primi un diagnostic de insomnie față de bărbați. Această discrepanță între măsurători obiective și experiența personală este recunoscută ca o provocare majoră în studiile despre somn. Motivele includ adesea neglijarea unor factori ca sănătatea mintală, administrarea de medicamente, consumul de alcool și fluctuațiile hormonale, toți având impact major asupra somnului în afara laboratoarelor. Astfel, concluziile cercetărilor reflectă doar o parte din realitatea complexă a somnului la femei și bărbați.
Factori biologici care influențează somnul femeilor
Rolul hormonilor în diverse etape ale vieții
Divergențele biologice în structurarea somnului devin evidente de la pubertate și reapar în timpul sarcinii, după naștere și mai ales în perioada de tranziție către menopauză (perimenopauză). Fluctuațiile hormonale, în special modificările nivelurilor de estrogen și progesteron, provoacă multe dintre aceste particularități. Faza premenstruală, când hormonii scad, este adesea asociată cu un somn mai slab și treziri nocturne mai frecvente.
Odată cu perimenopauza și menopauza, estrogenul scade brusc, ceea ce duce la tulburări de somn și dificultăți în a adormi din nou după treziri nocturne, adesea în jurul orei 3 dimineața. În plus, unele afecțiuni — precum disfuncția tiroidiană și deficitul de fier — sunt mai des întâlnite la femei și pot cauza oboseală și un somn fragmentat.
Impactul psihologic și social asupra somnului
Sănătatea mintală și tiparele cognitive
Statistic, femeile sunt mai predispuse la depresie, anxietate și alte tulburări relaționate cu stresul și traumele, care pot afecta semnificativ calitatea somnului și pot duce la oboseală cronică. De asemenea, tendințele de ruminație și îngrijorare, mai frecvente la femei, contribuie la apariția insomniei. Femeile primesc prescripții pentru antidepresive într-o proporție mai mare, iar multe dintre aceste medicamente influențează ciclul de somn.
Așteptări sociale și „încărcătura mentală”
Influența socială joacă un rol semnificativ. La nivel global, femeile preiau majoritatea responsabilităților de îngrijire, muncă domestică și sarcini emoționale. De exemplu, date oficiale din Australia arată că femeile petrec, în medie, cu 9 ore mai mult pe săptămână față de bărbați în activități casnice neplătite. Din această cauză, chiar dacă unele femei reușesc să doarmă suficient noaptea, șansele de odihnă și recuperare pe parcursul zilei sunt adesea limitate, crescând dependența de somnul nocturn pentru reechilibrare.
„Încărcătura mentală” — responsabilitatea invizibilă de a gestiona programul familiei, treburile casnice și aspectele emoționale — intensifică oboseala. Multe femei ajung să jongleze între roluri de părinte, angajat și susținere socială, iar asocierea cu probleme frecvente precum deficitul de fier crește riscul de oboseală, chiar dacă parametrii obiectivi ai somnului sunt normali.
Lacune în cercetarea somnului și direcții pentru viitor
Cei mai mulți cercetători analizează somnul din perspectiva binară a genului, excluzând adesea persoanele din spectrul diversității de gen, ceea ce limitează înțelegerea completă a modului în care biologia și identitatea afectează sănătatea somnului. Pentru viitor, ar fi benefic ca știința somnului să aprofundeze modul în care diversitatea de gen, contextul cultural și factorii intersecționali influențează necesarul real de odihnă. Dezvoltarea tehnologiilor de monitorizare personalizată și medicina de precizie vor permite o mai bună adaptare a recomandărilor la nevoile individuale.
Concluzie
Rezumând, dovezile științifice arată că femeile, în medie, dorm cu aproximativ 20 de minute mai mult pe noapte decât bărbații și se bucură de mai mult somn profund, cel puțin în condiții de laborator. Totuși, această diferență relativ mică nu reflectă diversitatea mare a nevoilor individuale. Realitatea cotidiană — care cuprinde schimbări biologice, presiuni psihologice și factori sociali — poate limita starea de odihnă autentică a femeilor, chiar și atunci când durata somnului pare suficientă. Mai important decât un număr fix de ore este sprijinul global pentru capacitatea femeilor de a se reface și regenera atât pe timpul nopții, cât și în timpul zilei. Pe măsură ce cercetările despre somn avansează, recunoașterea și abordarea tuturor factorilor care influențează somnul femeilor vor fi esențiale pentru îmbunătățirea sănătății generale a somnului.
Sursa: theconversation
Comentarii