4 Minute
Știința smochinilor care absorb carbonul
De zeci de ani, cercetătorii știu că arborii funcționează ca rezervoare naturale de carbon, absorbind dioxidul de carbon (CO2) din atmosferă și utilizându-l pentru a construi structurile lor lemnoase. Cercetări recente au evidențiat însă o abilitate remarcabilă la anumite specii de smochini: unele pot transforma carbonul atmosferic nu doar în materie organică, ci și în compuși minerali stabili precum calcarul, o formă de carbon foarte durabilă.
Descoperirea căii oxalat-carbonat
Acești smochini speciali folosesc un proces biochimic numit „calea oxalat-carbonat”. Inițial, ei transformă CO2-ul absorbit în cristale de oxalat de calciu. Ulterior, aceste cristale sunt descompuse de microorganismele din sol, care le convertesc în carbonat de calciu – cunoscut sub denumirea de calcar. Acesta este același mineral durabil care formează recifele de corali și poate persista în sol timp de secole, asigurând stocarea pe termen lung a carbonului, mult mai eficientă decât cea organică.
Un studiu internațional coordonat de către biochimistul Mike Rowley de la Universitatea din Zurich a investigat trei specii de smochini specifice zonei Samburu din Kenya: Ficus wakefieldii, Ficus natalensis și Ficus glumosa. Dintre acestea, Ficus wakefieldii s-a dovedit cea mai eficientă în captarea carbonului sub formă de carbonat de calciu, în tulpină și scoarță.
Impactul potențial asupra schimbărilor climatice și agriculturii
Aceste descoperiri au implicații importante pentru reducerea schimbărilor climatice. Spre deosebire de carbonul organic, care se poate elibera din nou în atmosferă prin descompunere, carbonatul de calciu rămâne blocat în sol o perioadă foarte lungă, oferind astfel o metodă sustenabilă de reducere a concentrației de CO2. După cum subliniază Mike Rowley, „Deși această cale biochimică era cunoscută, nu i-a fost recunoscut pe deplin impactul pentru captarea pe termen lung a carbonului.”
Un alt avantaj major al acestor specii de smochini constă în utilizarea lor ca plante alimentare. Integrarea lor în sisteme agroforestiere poate aduce multiple beneficii: furnizarea de fructe comunităților locale, îmbunătățirea terenurilor degradate și stocarea carbonului atât în formă organică, cât și minerală. Acest rol dual le face ideale pentru agricultura inteligentă climatic și pentru proiectele de reîmpădurire, mai ales în regiuni cu soluri sărace, de tip bazaltic, precum cele din Samburu, Kenya.
Implicații extinse și perspective viitoare
Deși condițiile aride din Samburu facilitează studiul formării carbonatului de calciu, cercetătorii afirmă că mineralizarea carbonului poate avea loc și în climate mai umede. Odată cu interesul crescând pentru captarea carbonului prin mijloace naturale, identificarea și utilizarea speciilor de arbori care folosesc calea oxalat-carbonat pot reprezenta o strategie inovatoare și subexploatată pentru reducerea gazelor cu efect de seră. Este posibil ca mai multe specii să posede această capacitate, deschizând noi direcții de cercetare pentru silvicultură și știința mediului.
După cum subliniază Rowley, „Dacă plantăm copaci pentru sechestrarea carbonului și producția de alimente, alegerea celor care stochează și carbon anorganic sub formă de calcar aduce un beneficiu semnificativ, adesea trecut cu vederea.”
Concluzie
Faptul că anumite specii de smochini pot fixa carbonul atmosferic în calcar stabil reprezintă un progres promițător în efortul global de combatere a schimbărilor climatice. Utilizând calea oxalat-carbonat, oamenii de știință și administratorii terenurilor pot combina producția de alimente cu captarea pe termen lung a carbonului, creând un nou model pentru agricultură sustenabilă și silvicultură. Cercetările viitoare ale acestui proces natural de captare a carbonului ar putea extinde semnificativ instrumentele noastre pentru reducerea gazelor cu efect de seră la nivel mondial.
Sursa: sciencealert
Comentarii