5 Minute
Conservele de somon devin capsule ale timpului pentru cercetarea mediului marin
Într-o descoperire neobișnuită, conservele de somon expirate, păstrate în scopuri de control al calității, au devenit o sursă valoroasă de date privind fauna marină din Alaska. Echipa de cercetători de la University of Washington, formată din ecologii specializați în paraziți Dr. Natalie Mastick și Dr. Chelsea Wood, a găsit date ecologice prețioase colectate pe parcursul a aproape jumătate de secol de conserve de somon. Studiul oferă perspective rare asupra dinamicii în schimbare a paraziților oceanici și sănătății generale a ecosistemului din această regiune.
Conservele de somon, de obicei un produs banal, s-au transformat astfel într-un adevărat arhivă de istorie naturală, păstrând dovezi biologice din Golful Alaska și Bristol Bay între 1979 și 2021. Cercetătorii au primit 178 de conserve de la Seattle Seafood Products Association, fiecare aparținând uneia dintre cele patru specii de somon din Pacific: chum (Oncorhynchus keta), coho (Oncorhynchus kisutch), roz (Oncorhynchus gorbuscha) și sockeye (Oncorhynchus nerka).
Paraziții — indicatori ai sănătății ecologice
Înțelegerea ciclului de viață al viermilor Anisakid
Cea mai mare surpriză a fost descoperirea nematodelor anisakide — viermi marini mici, de circa 1 centimetru lungime. Deși ideea de a consuma viermi poate părea respingătoare, aceștia sunt neutralizați complet prin procesul de conservare astfel că nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană. Mult mai importantă este însă semnificația lor ecologică.
Dr. Wood, autoarea principală a studiului, explică: „Ciclul vieții anisakizilor implică mai multe verigi ale lanțului trofic marin. Prezența lor în peștele conservat indică faptul că interacțiunile complexe de ecosistem s-au menținut, sugerând că somonul provine dintr-un mediu marin sănătos.”
Larvele de anisakid intră în lanțul trofic marin atunci când sunt ingerate de kril, care la rândul lor sunt mâncați de somoni și alți pești mari. În cele din urmă, viermii ajung la maturitate în mamiferele marine, precum focile și balenele, unde se reproduc și eliberează ouă înapoi în ocean, reluând ciclul. Dacă gazdele cheie, ca focile sau balenele, devin rare, populația de anisakizi scade — ceea ce face din acești paraziți indicatori fideli ai structurii și stabilității ecosistemului marin.
Analiza a 42 de ani de date ecologice
Echipa University of Washington a disecat cu atenție fileurile de somon, deși procesul de conservare degradase morfologia paraziților de-a lungul timpului. Numărătoarea detaliată a viermilor anisakid pe gram de pește a scos la iveală tendințe remarcabile: prevalența viermilor a crescut la somonul chum și roz de-a lungul perioadei de 42 de ani, menținându-se însă stabilă la speciile coho și sockeye.
„Creșterea numărului de paraziți la somonul roz și chum sugerează că toți gazdele necesare ciclului de viață al anisakizilor au rămas prezente sau s-au refăcut, lucru care denotă reziliența ecosistemului”, spune Dr. Mastick, autoarea principală a studiului. Nivelul constant al paraziților la coho și sockeye ridică însă noi întrebări; motivul nu este clar, mai ales că procesarea termică face dificilă identificarea acestora la nivel sub-familial, ceea ce indică posibile diferențe între gazde sau în biologia paraziților.
Implicații pentru conservarea marină și ecologia paraziților
Rezultatele subliniază nu doar valoarea paraziților ca bio-indicatori, ci și potențialul surselor neconvenționale în studiul istoriei marine. Datele detaliate despre paraziți ajută cercetătorii să urmărească schimbările biodiversității oceanice, efectele schimbărilor climatice și rezultatele măsurilor de conservare — mai ales pentru componente adesea ignorate ale lanțului trofic marin, cum ar fi anisakizii.
Privind spre viitor: Arhivele industriei alimentare ca resurse științifice
Abordarea inovatoare de a folosi conserve de pește expirate ca arhive ecologice ar putea inspira cercetări similare la nivel mondial. Mostrele păstrate pentru siguranța alimentară sau pentru controlul calității pot conține informații neexploatate, funcționând ca adevărate capsule ale timpului pentru studierea sănătății mediului marin și a dinamicii lanțului trofic.
După cum remarcă Dr. Wood, „Descoperirea viermilor într-un file de somon nu este un semn de contaminare, ci un indiciu al biodiversității și al unui ecosistem sănătos. Astfel de descoperiri pot schimba fundamental modul în care privim rolul paraziților în sănătatea mediului marin.”
Concluzie
Studiul paraziților anisakid conservați în conserve de somon vechi arată că chiar și cele mai neglijate materiale pot oferi perspective esențiale asupra naturii. Analizând paraziții ca indicatori, oamenii de știință nu doar rememorează istoria ecosistemelor marine ale Alaskăi, ci și își perfecționează instrumentele pentru conservare. Această cercetare subliniază importanța colaborării dintre tehnologia alimentară și monitorizarea ecologică, deschizând noi perspective pentru evaluarea eficientă a sănătății mediului și biodiversității la scară largă.
Sursa: onlinelibrary.wiley
Comentarii