6 Minute
La nivel global, incidența cancerului pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată este într-o creștere constantă, generând întrebări legate de factorii de mediu și genetici care ar putea alimenta această tendință îngrijorătoare. Cercetări recente, realizate de un consorțiu internațional de oameni de știință, aduc dovezi convingătoare că poluarea atmosferică – în special smogul urban și particulele fine în suspensie (PM2.5) – este strâns asociată cu mutații ADN implicate în dezvoltarea cancerului pulmonar la nefumători.
Până nu demult, fumatul a fost considerat principala cauză cunoscută a cancerului pulmonar. Totuși, în prezent, se estimează că, numai în Statele Unite, între 10 și 20 la sută dintre cazurile de cancer pulmonar sunt diagnosticate la persoane care nu au fumat niciodată sau au avut o expunere minimă la tutun. Această schimbare a determinat intensificarea cercetărilor pentru identificarea altor factori declanșatori, iar poluarea aerului ambiant a apărut ca un suspect major datorită proprietăților sale cancerigene bine documentate.
Cercetările științifice recente au analizat ADN-ul tumoral din plămâni la 871 de pacienți cu cancer pulmonar nefumători, provenind de pe patru continente. Studiul, condus de cercetători de la Universitatea California San Diego și US National Cancer Institute, a comparat profilurile acestor tumori cu cele ale 345 de fumători. Principala direcție a cercetării a fost identificarea semnăturilor mutaționale ale ADN-ului, cu accent pe semnătura SBS4 – un model de mutații recunoscut anterior ca marcator al cancerelor cauzate de tutun.
Rezultatele au arătat că persoanele care trăiesc în regiuni cu poluare ridicată au o probabilitate aproape de patru ori mai mare de a prezenta semnătura mutațională SBS4 în tumorile pulmonare, comparativ cu indivizii din zone cu aer mai curat. Alterări genetice importante au fost observate, inclusiv în genele TP53 și EGFR – esențiale în apariția și progresia cancerului pulmonar. De asemenea, telomerii scurtați, asociați cu îmbătrânirea și instabilitatea genetică, au fost detectați mult mai frecvent la pacienții din mediile poluate.
Distincția între poluarea aerului și alți factori de risc este importantă. Deși expunerea la fumul de țigară pasiv este un factor de risc cunoscut pentru cancer, datele genomice au arătat doar o creștere modestă a semnăturilor mutaționale relevante la persoanele expuse la fumat pasiv. „Dacă există un efect mutagen al fumatului pasiv, probabil că este prea slab pentru a fi identificat cu instrumentele actuale”, a explicat dr. Tongwu Zhang, genetician la US National Cancer Institute. În schimb, ADN-ul celor expuși la poluarea aerului a prezentat modele de mutații similare cu cele observate la fumători, consolidând ipoteza că particulele fine din aer reprezintă un factor perturbator semnificativ la nivel genomic.
Unul dintre cele mai remarcabile rezultate ale studiului a fost identificarea unei semnături mutaționale noi, denumite SBS40a. Acest model de mutații a apărut la aproape 28% dintre cazurile de cancer pulmonar la nefumători, dar a lipsit la fumători, indicând o cale mutațională distinctă și necunoscută. Originea SBS40a rămâne neclară, cercetătorii investigând în prezent posibile cauze care ar putea depăși expunerea la factorii de mediu.
„O observăm în majoritatea cazurilor analizate, dar nu știm încă exact ce o declanșează. Aceasta deschide noi direcții de cercetare”, a precizat dr. Ludmil Alexandrov, coautor al studiului și specialist în biomoleculară la UC San Diego.
Este important de menționat că studiul s-a bazat pe date regionale despre poluarea aerului și nu pe istoricul detaliat al expunerii individuale, iar auto-raportarea statusului de fumător poate avea unele inexactități. Totuși, asocierile puternice identificate concordă cu observațiile epidemiologice anterioare și cu modelele animale. Unele studii au comparat chiar expunerea zilnică la aer puternic poluat cu riscurile fumatului unui pachet complet de țigări pe zi, evidențiind pericolele ascunse din mediul urban pentru sănătatea pulmonară.
Având în vedere extinderea urbanizării și amploarea globală a poluării aerului, aceste rezultate au implicații majore pentru prevenția cancerului și pentru politicile de sănătate publică. Descoperirile susțin tot mai multe solicitări privind instituirea unor reglementări stricte de control al calității aerului și monitorizarea continuă a particulelor fine, considerate factori de risc acționabili pentru cancer.
„Aceasta este o problemă urgentă și în creștere la nivel mondial, care necesită o înțelegere aprofundată, mai ales având în vedere numărul tot mai mare de cazuri de cancer pulmonar la nefumători,” a subliniat epidemiologul dr. Maria Teresa Landi de la National Cancer Institute. Echipa de cercetare intenționează să extindă analiza pentru a acoperi populații mai diverse la nivel internațional, în încercarea de a descifra legăturile dintre mediu, genom și riscul de cancer.
Acest studiu genomic inovator consolidează conexiunea dintre expunerea la poluarea aerului și mutațiile genetice implicate în cancerul pulmonar la nefumători, oferind perspective noi asupra mecanismelor bolii care depășesc factorii de risc tradiționali. Asocierile puternice între anumite mutații ADN și expunerea la particule fine subliniază urgența combaterii poluării atmosferice, nu doar pentru sănătatea cardiovasculară sau respiratorie, ci și ca element cheie în strategiile globale de prevenire a cancerului. Pe măsură ce știința pătrunde tot mai adânc în mecanismele moleculare ale cancerului pulmonar, înțelegerea factorilor de mediu va contribui la informarea politicilor publice și la dezvoltarea viitoarelor abordări terapeutice.
Sursa: doi
Comentarii