4 Minute
Timp de peste un secol, o zonă persistentă de apă rece la sud de Groenlanda a contrazis tendința globală de încălzire rapidă a oceanelor. Acest „petec rece” a pus pe gânduri comunitatea științifică, fiind o anomalie în contextul creșterii temperaturilor la suprafața mărilor cauzate de schimbările climatice generate de activitatea umană.
Știința din spatele petecului rece: Investigarea unui mister oceanic
Pentru a înțelege acest fenomen, doctorul Wei Liu, cercetător în climă la Universitatea din California, Riverside, și oceanograful Dr. Kai-Yuan Li, au analizat peste 100 de ani de date privind temperatura și salinitatea oceanului. Studiul lor a arătat că acest petec rece nu este doar o caracteristică de la suprafață – el se extinde în profunzime până la 3.000 de metri, evidențiind amploarea și durabilitatea acestei anomalii oceanice.
Cercetătorii au comparat datele observaționale cu mai multe modele de simulare pe calculator. Surprinzător, doar un singur scenariu a reușit să reproducă răcirea observată în această regiune: o diminuare semnificativă a Circulației Meridionale de Inversiune Atlantică (AMOC), un element esențial în circulația globală a oceanelor.
Ce este AMOC? Un pilon în reglarea climei globale
Circulația Meridională de Inversiune Atlantică (AMOC) reprezintă un vast sistem de curenți oceanici care transportă apă caldă și sărată din tropice spre nordul Atlanticului. Pe măsură ce acest curent avansează spre nord, apa se răcește și devine mai densă, se scufundă și revine către sud în straturile adânci – un proces vital pentru reglarea climei Pământului și redistribuirea căldurii.
Totodată, schimbările climatice au accelerat topirea ghețarilor și a calotelor de gheață, adăugând cantități semnificative de apă dulce în Atlanticul de Nord. Acest lucru reduce salinitatea și densitatea apei, slăbind astfel procesul de scufundare și circulație care întreține AMOC-ul. Analiza salinității realizată de Li și Liu a confirmat scăderea concentrațiilor de sare în zona nordică a petecului rece, în special în jurul ghețarilor ce se topesc, în timp ce salinitatea a crescut spre ecuator, pe măsură ce circulația s-a slăbit.
Din 1900 până în 2005, puterea AMOC este estimată că a scăzut de la -1,01 la -2,97 milioane de metri cubi de apă pe secundă, potrivit calculelor lor. Această slăbire semnificativă explică persistența și adâncimea petecului rece misterios din sudul Groenlandei.
Implicații pentru climă și ecosisteme
Slăbirea AMOC ar putea avea consecințe majore la nivel global. Dacă acest sistem continuă să se diminueze sau chiar să se oprească, așa cum prevăd unele modele climatice, tiparele meteorologice mondiale ar fi profund afectate. Ciclurile musonice din regiunile tropicale ar putea deveni mai puțin stabile, iar America de Nord și Europa s-ar putea confrunta cu ierni mai severe. În plus, impactul negativ asupra ecosistemelor marine, pescuitului și securității alimentare globale ar putea fi semnificativ.
„Această cercetare arată că AMOC se slăbește de peste un secol, iar trendul este probabil să continue dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor rămâne ridicate”, a explicat Li.
Concluzie
Descoperirea cauzei profunde a petecului rece din nordul Atlanticului subliniază interconectarea sistemelor climatice și impactul masiv al schimbărilor antropice. Pe măsură ce una dintre principalele circulații oceanice conduse de căldură și salinitate încetinește, oamenii de știință avertizează asupra unor consecințe vaste și posibil ireversibile pentru vreme, ecosisteme și societățile umane. Cercetările continue și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt cruciale pentru a înțelege pe deplin și a diminua aceste riscuri emergente.
Comentarii