8 Minute
NASA a raportat o pierdere neașteptată a comunicației cu MAVEN, o sondă orbitală cu activitate îndelungată care a studiat atmosfera superioară a planetei Marte din 2014. Inginerii caută în prezent orice semnal detectabil și investighează cauzele pentru care nava spațială a încetat să mai transmită după o trecere orbitală de rutină. Această întrerupere a comunicațiilor ridică întrebări despre starea echipamentelor de la bord, integritatea software-ului și posibilele efecte ale mediului spațial — toate elemente critice pentru misiunile robotice și viitoarele misiuni cu echipaj uman către Marte.
Ce s-a întâmplat: tăcerea din spatele lui Marte
La 6 decembrie 2025, MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) a trecut în spatele planetei ca parte a traiectoriei sale orbitale regulate și nu a reușit să restabilească contactul după ce a reapărut pe partea opusă. Echipele de la sol raportează că sonda funcționa normal înainte de pierderea semnalului, ceea ce transformă evenimentul într-un caz de anomalie neașteptată și complexă. Până la 9 decembrie, NASA anunțase deja o investigație activă pentru a localiza orice semnal beacon sau telemetrie reziduală care ar putea indica starea sistemelor de la bord. În comunicatul oficial agenția a afirmat: "Echipa responsabilă de navă și operațiuni investighează această anomalie pentru a remedia situația", adăugând că informații suplimentare vor fi comunicate pe măsură ce devin disponibile. În paralel, specialistii analizează datele din rețelele de antene terestre, inclusiv înregistrările Deep Space Network (DSN), pentru a determina dacă semnalul a fost pierdut din cauza unei erori tranzitorii de comunicație, a unei probleme hardware sau a unui eveniment legat de mediu, cum ar fi o rafală energetică solară sau o expunere bruscă la radiații.
De ce MAVEN contează pentru știința și explorarea lui Marte
Lansată în 2013 și ajunsă la Marte în septembrie 2014, MAVEN are o misiune științifică esențială: studierea atmosferei superioare și a ionosferei, precum și a modului în care aceste straturi interacționează cu vântul solar. Prin măsurători detaliate ale fluxurilor de particule și ale compoziției chimice, sonda a ajutat la cuantificarea ritmului și a mecanismelor prin care particulele atmosferice scad și sunt pierdute în spațiu. Aceste date au permis cercetătorilor să reconstruiască modul în care Marte a evoluat dintr-o planetă mai umedă, cu potențial de locuibilitate, într-o lume rece și cu atmosferă rarefiată precum cea de astăzi. Misiunea MAVEN a furnizat informații esențiale despre procese precum stripping-ul atmosferic cauzat de interacțiunea cu vântul solar, rolul câmpului magnetic local și temporar, și modul în care evenimentele meteorologice — ca furtunile de praf — pot influența transportul vaporilor de apă și al altor volatili la altitudini unde pot fi îndepărtați de către vântul solar.
O imagine a planetei Marte în lumină ultravioletă obținută de MAVEN în 2023. Pata violet este polul nord.
Instrumentele de la bordul MAVEN au dezvăluit mai multe procese cheie care stau la baza evoluției atmosferice marțiene: modul în care furtunile de praf pot ridica apă și alți volatili în straturile superioare ale atmosferei, unde aceștia devin susceptibili la îndepărtare; existența unei cozi magnetice extinse în urma interacțiunii cu mediul interplanetar; procesul de "sputtering" prin care ioni rezultați din interacțiuni energice accelerează pierderea atmosferică; și identificarea unei noi forme de auroră de protoni, un fenomen care reflectă interacțiunea complexă dintre particulele solare și particulele atmosferice marțiene. Aceste descoperiri sunt fundamentale pentru planetologia comparativă — înțelegerea modului în care Pământul și Marte, formate din materiale similare, au evoluat pe căi climatice și de locuibilitate foarte diferite. În plus, datele MAVEN au fost utilizate pentru a calibra modele atmosferice și de pierdere gazieră, contribuind la predicții privind stabilitatea pe termen lung a resurselor în contextul planificării misiunilor umane și robotice pe Marte.
Rol operațional și implicații pentru misiunile de la sol
MAVEN îndeplinește și o funcție practică, dincolo de cercetarea științifică: este echipată cu un transceiver UHF care acționează ca nod de retransmisie a datelor pentru roverele și instrumentele de la suprafață, inclusiv pentru misiunile Curiosity și Perseverance. Această funcție de rolă de comunicare intermediară este esențială pentru trimiterea volumelor mari de date științifice și imagini către Pământ, în special când legătura directă cu directoriile terestre este limitată de poziția relativă a planetei și a antenelor. Pierderea MAVEN reduce redundanța infrastructurii de comunicații orbitale și poate întârzia sau complica transmiterea datelor de la sol, deși alte sonde orbitale active în jurul lui Marte — precum sondelor de comunicații ale altor agenții sau sateliți comerciali implicați în rețele de comunicații interplanetare — pot prelua parțial din sarcină. În consecință, investigatorii vor prioritiza restabilirea contactului nu doar pentru a recupera date științifice valoroase, ci și pentru a menține un nivel adecvat de infrastructură de comunicații în jurul planetei, esențial pentru siguranța, planificarea și succesul misiunilor de explorare.
În timpul investigației, inginerii vor analiza telemetria recentă stocată la sol, jurnalele de zbor (flight logs), telemetria istorică și geometria orbitală pentru a determina dacă evenimentul a fost cauzat de un defect hardware (de exemplu un failure al subsystemului de comunicații, al sursei de energie sau al unității avionice), o eroare software sau de comandă, efecte induse de radiații (single-event upsets sau degradare cumulativă), sau un blackout tranzitoriu de comunicație (incluzând pierderi de linie de vizibilitate, blocări RF ori interferențe neașteptate). Identificarea cauzei va avea dublu rol: pe de o parte, va facilita procedurile de recuperare și, pe de altă parte, va informa modificări operaționale și de proiectare menit să reducă riscul pentru alte nave spațiale, fie prin actualizări software, fie prin ajustări de proceduri operaționale, sau, în cazuri extreme, prin revizuiri hardware pentru viitoarele misiuni.
Analiza va include modelări ale stării de sănătate a bateriilor și panourilor solare, verificări ale sistemelor de orientare și stabilizare (ADCS), și examinarea subsystemelor de comunicații la frecvențe multiple, inclusiv UHF, X-band și eventual Ka-band. Echipele de misiune vor simula scenarii alternative — de la pierderea temporară a antenei principale la blocaje ale procesorului de bord — pentru a determina comportamentul cel mai probabil asociat cu semnalele (sau lipsa lor) recepționate de la Earth-based assets. De asemenea, se vor verifica jurnalele de comenzi transmise în ultima perioadă pentru a exclude o comandă greșită sau o actualizare software care ar fi putut declanșa o reacție adversă. Dacă detectarea semnalului nu este imediată, se vor utiliza strategii de căutare passive și active, inclusiv căutări prin patrularea benzii și programări suplimentare ale antenelor DSN și alte ansambluri radio ale partenerilor internaționali pentru a acoperi fenomene de fading sau propagare neobișnuită.
Pe termen lung, miza recuperării MAVEN este ridicată: misiunea a adunat ani de măsurători atmosferice care stau la baza planificării explorărilor viitoare, inclusiv modelări critice pentru aterizări, pentru managementul resurselor locale (de exemplu generarea de apă sau extragerea resurselor) și pentru înțelegerea riscurilor spațiale pentru echipajele umane. Chiar dacă alte platforme orbitale pot prelua o parte din funcțiile de comunicație, pierderea unui observator științific cu capacitățile MAVEN ar însemna o golire parțială a capacității de monitorizare continuă a atmosferei superioare pe care comunitatea științifică s-a bazat pentru a construi modele precise de evoluție planetară.
Pe măsură ce NASA continuă operațiunile de căutare a semnalului MAVEN, moștenirea științifică a misiunii rămâne semnificativă: ani de măsurători atmosferice care susțin elaborarea strategiilor pentru explorările viitoare și aprofundarea înțelegerii noastre asupra evoluției planetare. Datele și analizele generate de MAVEN au fost și vor continua să fie o referință pentru cercetători, ingineri și planificatori de misiuni, oferind context pentru decizii tehnologice, pentru selectarea locațiilor de aterizare și pentru evaluarea factorilor de mediu care afectează supraviețuirea echipamentelor și a eventualelor echipaje umane pe Marte.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu