8 Minute
Cele mai recente estimări globale privind cancerul conturează o imagine dură: fără schimbări politice şi investiţii substanţiale în sisteme de sănătate, incidenţa şi mortalitatea prin cancer vor creşte semnificativ în următoarele trei decenii. Analize noi, bazate pe date pe termen lung, sugerează că povara bolii se va muta dramatic către ţările cu cele mai puţine resurse — transformând cancerul, care în multe regiuni este în mare parte prevenibil şi tratabil, într-o urgenţă tot mai mare de sănătate publică în alte zone.
Cifre în creştere şi schimbare geografică
Un studiu internaţional amplu, care s-a bazat pe colaborarea Global Burden of Disease 2023 Cancer şi care a combinat peste 30 de ani de date, a modelat tendinţele cazurilor de cancer şi ale deceselor. În 2023 au fost raportate aproximativ 18,5 milioane de noi diagnostice de cancer şi 10,4 milioane de decese cauzate de cancer în 204 ţări. Proiecţiile indică faptul că, dacă traiectoriile actuale continuă, până în 2050 diagnosticele anuale ar putea ajunge la aproximativ 30,5 milioane, iar decesele la aproape 18,6 milioane — aproape dublul sacrificiului anual de astăzi.
Este esenţial de subliniat că cele mai rapide creşteri sunt estimate în ţările cu venituri scăzute şi medii. Creşterea populaţiei şi îmbătrânirea explică o parte din această tendinţă, dar schimbările de stil de viaţă, urbanizarea rapidă, deteriorarea calităţii aerului în anumite oraşe şi expunerea în creştere la carcinogeni ocupaţionali şi de mediu contribuie major. Multe state aflate în tranziţie economică nu investesc, în proporţie cu nevoile, în programe de screening, servicii de patologie, formarea personalului oncologic şi accesul la tratamente accesibile, ceea ce agravează inegalităţile în sănătate.
Decesele cauzate de cancer, proiectate până în 2050, grupate după nivelul de venit al ţărilor conform Băncii Mondiale (roşu = venituri ridicate, până la mov = venituri reduse). (Force et al., The Lancet, 2025)
Prevenţie, diagnostic şi de ce contează politica publică
Analiza a estimat că în 2023 aproximativ 41,7% din decesele prin cancer erau atribuite unor riscuri modificabile: tutunul, consumul nociv de alcool, dietele nesănătoase şi obezitatea, poluarea ambientala şi din gospodării, precum şi expunerile ocupaţionale sau de mediu. Aceasta înseamnă că milioane de cazuri pot fi prevenite sau amânate anual prin intervenţii de sănătate publică eficiente şi prin reglementări mai stricte.
Prevenţia nu este exclusiv o responsabilitate individuală; ea este configurată de deciziile politice privind ceea ce este accesibil şi fezabil: majorarea taxelor pe tutun, monitorizarea şi reglementarea calităţii aerului, politici care să facă alimentele sănătoase accesibile şi accesibile ca preţ, precum şi protecţii solide la locul de muncă împotriva carcinogenilor. Măsuri de sănătate publică bine concepute — controlul tutunului, standarde de aer curat, strategii de prevenire a obezităţii şi securitate ocupaţională — au dovezi puternice care le susţin şi pot reduce substanţial povara viitoare a cancerului în populaţii.
La fel de importantă este investiţia în detectarea precoce şi tratament. Screeningul pentru cancerul de col uterin, sân şi colorectal salvează vieţi, dar în multe ţări programele de screening nu sunt implementate pe scară largă, serviciile de patologie sunt insuficiente sau lanţurile de aprovizionare pentru medicamente esenţiale sunt nesigure. Consolidarea capacităţii sistemului de sănătate — de la reţele de laborator şi diagnostic până la formarea asistentelor oncologice şi a chirurgilor — va reduce ratele de deces chiar şi când incidenţa creşte. Accesul echitabil la tratament, inclusiv radioterapie şi terapii sistemice, rămâne un pilon esenţial în reducerea mortalităţii prin cancer.
Context ştiinţific şi lacune în date
Modelele epidemiologice de scară largă se bazează pe registre de cancer, registre de mortalitate şi date de expunere la factori de risc. În zonele în care aceste sisteme sunt slabe, proiecţiile au o incertitudine mai mare — ceea ce, la rândul său, este problematic: guvernele şi autorităţile sanitare au nevoie de date de înaltă calitate pentru a planifica, a prioritiza cheltuielile şi a măsura progresul intervenţiilor. Consolidarea registrelor de cancer şi a supravegherii de rutină reprezintă, prin urmare, un pas critic şi rentabil spre intervenţii ţintite și eficiente.
Istoric, cancerul a fost adesea descris ca fiind o boală a ţărilor mai bogate. Această viziune este depăşită. Multe ţări cu venituri scăzute şi medii se confruntă acum cu presiuni duble: populaţii care îmbătrânesc şi tranziţii ale stilului de viaţă (creşterea consumului de tutun, alimentaţie nesănătoasă, sedentarism) fără infrastructura necesară pentru diagnostice la timp sau tratamente conforme cu standardele internaţionale, ceea ce conduce la o mortalitate disproporţionată. Consecinţele sociale şi economice sunt profunde: cancerul în rândul adulţilor activi poate perturba educaţia, angajarea şi stabilitatea familială, amplificând ciclurile de sărăcie şi inegalitate şi afectând productivitatea naţională.
Ce pot face acum decidenţii politici
- Extinderea politicilor de prevenţie dovedite: controale mai stricte pentru tutun şi alcool, reglementarea calităţii aerului şi politici pentru prevenirea obezităţii prin promovarea alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice.
- Investiţii în programe de depistare timpurie şi extinderea accesului la screening acolo unde dovezile indică beneficii, incluzând implementarea strategiilor de screening organizat şi monitorizarea calităţii programelor.
- Consolidarea capacităţii de laborator şi patologie şi formarea continuă a clinicianilor şi asistentelor oncologice pentru a asigura diagnosticuri corecte şi tratamente la standard.
- Asigurarea accesului accesibil la medicamente esenţiale pentru cancer şi la radioterapie acolo unde este necesar, prin politici de achiziţii inteligente, parteneriate public-private şi mecanisme de subvenţionare care reduc povara financiară pentru pacienţi.
- Prioritizarea sistemelor de date de înaltă calitate — registrele de cancer şi raportarea cauzelor de deces — pentru a ghida politicile, a evalua impactul şi a face planificarea mai eficientă şi mai transparentă.
Expert Insight
"Proiecţiile nu sunt un destin imuabil — ele reprezintă un apel la acţiune," spune Dr. Anjali Rao, epidemiolog global în oncologie. "Ţările care investesc acum în controlul tutunului, îmbunătăţirea calităţii aerului şi screening scalabil vor înregistra mult mai puţine decese până în 2050. Cunoştinţele tehnice există; ceea ce lipseşte în multe locuri este voinţa politică şi finanţarea durabilă pentru a transforma acea cunoaştere în sisteme care ajung la oameni."
Dr. Rao adaugă că abordările integrate aduc cele mai mari beneficii: combinarea prevenirii, diagnosticului precoce şi extinderii accesului la tratament produce efecte sinergice. "Screeningul fără capacitate de tratament, sau tratamentul fără diagnostic, lasă populaţii vulnerabile. Obiectivul trebuie să fie sisteme coerente care închid aceste lacune şi oferă trasee complete de îngrijire pentru pacient."
Implicaţii şi paşi următori
Proiecţiile globale privind cancerul sunt un avertisment clar: fără acţiune coordonată, cancerul va lua multe vieţi în plus şi va adânci inegalităţile în sănătate. Totuşi ştiinţa indică şi intervenţii clare care funcţionează. Consolidarea politicilor de sănătate publică, extinderea capacităţii de diagnostic şi tratament şi îmbunătăţirea colectării datelor sunt priorităţi practice, bazate pe dovezi, care pot schimba această previziune şi pot salva vieţi.
În următorii 25 de ani, deciziile administraţiilor publice, ale sistemelor de sănătate şi ale comunităţilor vor determina dacă aceste proiecţii se materializează. Fereastra de acţiune este deschisă — instrumentele sunt cunoscute. Transformarea cunoştinţelor în politici şi investiţii susţinute va defini răspunsul global la cancer în deceniile următoare. Acest demers implică multiple domenii: sănătate publică, politici economice, educaţie, protecţie socială şi cooperare internaţională pentru transfer tehnologic şi acces la medicamente. Prioritizarea echităţii în accesul la prevenţie, diagnostic şi tratament va fi esenţială pentru a limita creşterea inegală a poverii cancerului în lume.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu