10 Minute
Un nou studiu internațional arată că temperaturile în creștere fac mai mult decât să pună presiune pe ecosisteme și sănătatea publică — ele afectează și modul în care copiii foarte mici ating reperele de învățare timpurie. Cercetarea corelează expunerea la căldură cu rate reduse de succes în alfabetizare și competențe numerice timpurii, iar efectele sunt cele mai pronunțate în rândul copiilor care deja trăiesc în sărăcie sau au acces limitat la servicii esențiale.
Heat and early milestones: what researchers uncovered
O echipă de cercetători a analizat date de dezvoltare pentru 19.607 copii cu vârste de trei și patru ani, din șase țări: Gambia, Georgia, Madagascar, Malawi, Palestina și Sierra Leone. Cercetătorii au îmbinat măsurile dezvoltării copilului cu înregistrări locale ale climei și cu sondaje în gospodării pentru a pune o întrebare simplă, dar urgentă: expunerea la temperaturi neobișnuit de ridicate reduce probabilitatea ca acești copii mici să atingă reperele de alfabetizare și numeracy așteptate pentru vârsta lor?
Când temperaturile maxime medii lunare au crescut peste aproximativ 86 °F (30 °C), cercetătorii au observat o scădere clară a probabilității ca un copil să atingă abilitățile de bază de citire și numărare. După controlul pentru sezon și regiune, copiii expuși acelor luni mai fierbinți decât în mod obișnuit au fost cu aproximativ 5–6,7% mai puțin predispuși să atingă reperele de alfabetizare și numeracy decât cei care au experimentat luni mai blânde.
How the study measured development and climate
Studiul a utilizat Indexul Dezvoltării în Copilăria Timpurie (Early Childhood Development Index, ECDI) pentru a evalua patru domenii de dezvoltare: alfabetizare și competențe numerice, abilități social-emoționale, comportamente de învățare și dezvoltare fizică. Datele din sondajele Multiple Indicator Cluster Surveys (MICS) — care includ indicatori la nivel de gospodărie privind educația, sănătatea, nutriția și alimentarea cu apă și servicii sanitare din perioada 2017–2020 — au permis echipei să controleze pentru factori de familie și comunitate, potrivind fiecare copil cu înregistrările locale privind temperatura.
Why those measures matter
Indexul ECDI este un instrument frecvent folosit pentru screening la nivel de populație al abilităților timpurii; el identifică dacă un copil atinge repere adecvate vârstei, nu oferă diagnostice clinice. Combinarea acestui instrument cu date detaliate despre gospodărie și cu înregistrări lunare ale temperaturilor a permis cercetătorilor să izoleze asocierea dintre expunerea la căldură și rezultatele timpurii de învățare în contexte geografice diverse. Această abordare realizează o corelare solidă între datele climatice (temperatură, valuri de căldură) și indicatorii educaționali (alfabetizare timpurie, competențe numerice), oferind o bază empirică utilă pentru politici publice privind adaptarea la schimbările climatice.
Who is most vulnerable?
Efectele asociate cu valurile de căldură nu au fost distribuite uniform. Copiii provenind din gospodării defavorizate din punct de vedere economic, cei fără acces fiabil la apă potabilă și copiii din medii urbane au înregistrat scăderi mai mari ale atingerii reperelelor de alfabetizare și numeracy. Acest tipar sugerează că căldura amplifică inegalitățile existente: factorii de stres de mediu și constrângerile de resurse se combină pentru a face ca unii copii să fie deosebit de susceptibili la perturbări ale dezvoltării.
„Deoarece dezvoltarea timpurie pune bazele învățării pe tot parcursul vieții, sănătății fizice și mentale și bunăstării generale, aceste constatări ar trebui să alerteze cercetătorii, factorii de decizie și practicienii asupra necesității urgente de a proteja dezvoltarea copiilor într-o lume care se încălzește”, spune Jorge Cuartas, autorul principal al studiului și profesor asistent de psihologie aplicată la NYU Steinhardt. Echipa subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica mecanismele precise — dacă traseul este biologic (efectele căldurii asupra somnului, nutriției sau neurodezvoltării), comportamental (interacțiuni reduse dintre îngrijitor și copil pe timpul valurilor de căldură) sau infrastructural (școli și locuințe fără sisteme de răcire).
Pentru a înțelege pe deplin cine suferă cel mai mult, studiul a analizat stratificarea datelor după venituri, acces la servicii sanitare, condiții locative și localizare urbană versus rurală. Rezultatele arată că, în special în mediile unde accesul la apă curată și la servicii de sănătate era precar, impactul temperaturilor ridicate asupra competențelor timpurii de alfabetizare și numeracy a fost semnificativ mai pronunțat — un rezultat relevant pentru programe de sănătate publică și politici de educație timpurie.
Possible mechanisms: why heat might impede learning
Sunt mai multe explicații plauzibile care pot lega temperaturile ridicate de ritmuri mai lente de învățare timpurie. Stresul termic poate perturba somnul și apetitul, având efecte negative asupra funcției cerebrale, atenției și memoriei; îngrijitorii care muncesc în condiții de căldură intensă pot petrece mai puțin timp în interacțiuni stimulative cu copiii; serviciile educaționale și comunitare pot fi mai puțin eficiente în timpul valurilor de căldură; iar sănătatea compromisă (deshidratare, boli infecțioase) poate reduce indirect implicarea copilului în activități de învățare.
Pe plan biologic, temperaturile extreme pot influența reglarea termică, metabolismul și somnul — toate elemente esențiale pentru procesele de învățare și consolidare a memoriei la copiii mici. Din perspectivă comportamentală, când mediul este prea cald părinții sau îngrijitorii pot limita activitățile stimulative în aer liber sau schimbă rutina zilnică, ceea ce reduce oportunitățile de joc care stimulează alfabetizarea și gândirea numerică. În termeni de infrastructură, absența spațiilor răcoroase în școli și grădinițe poate diminua calitatea sesiunilor de predare și interacțiune, iar frecventarea școlii poate scădea în perioadele de caniculă.
Studiul nu izolează încă care dintre aceste mecanisme explică în principal efectele observate; totuși, evidențierea lor oferă ținte clare pentru cercetare viitoare și intervenții practice: îmbunătățirea condițiilor de locuit, accesul la apă și igienă, crearea de spații educaționale cu microclimat controlat și formarea îngrijitorilor pentru a adapta rutinele în perioadele de căldură extremă.
Policy implications and practical steps
Constatările indică o agendă urgentă pentru factorii de decizie și programele de protecție a copilului. Îmbunătățirea accesului la apă curată, crearea de medii de învățare răcoroase și sigure, integrarea unor programe flexibile care țin cont de valurile de căldură în serviciile pentru copiii mici și prioritizarea adaptării la căldură în planificarea urbană pot diminua impactul dezvoltării asupra încălzirii climatice. Intervențiile care reduc inegalitatea — îmbunătățirea nutriției, a sanitației și a sprijinului pentru îngrijitori — pot majora, de asemenea, reziliența la factorii de stres climatici.
La nivel operațional, măsuri cu cost relativ redus ar putea include: asigurarea accesului permanent la apă potabilă și puncte de umbrire în centrele de îngrijire, redistribuirea orelor de activitate în afara perioadelor de vârf termic, instruirea profesorilor și a lucrătorilor din servicii sociale pentru a recunoaște semnele de stres termic la copii și îngrijitori, precum și investiții strategice în ventilare și soluții pasive de răcire în clădirile destinate copiilor. Pe termen lung, politicile de dezvoltare urbană ar trebui să includă adaptări la schimbările climatice care protejează copiii: spații verzi, gestionarea apei și infrastructură pentru sănătate și educație reziliente la căldură.
Programelor de nutriție și sănătate li se poate adăuga o componentă orientată spre valurile de căldură: distribuirea de materiale informative despre hidratare și alimentație adecvată, verificări de stare în perioadele extreme și integrarea monitorizării dezvoltării copiilor în intervențiile de urgență. Toate aceste măsuri sunt, în esență, măsuri de adaptare care nu doar atenuează consecințele pe termen scurt ale caniculelor, ci și investesc în capitalul uman pe termen mediu și lung prin protejarea dezvoltării timpurii.
Expert Insight
Dr. Maria Santos, specialistă în dezvoltarea copilului, care nu a participat la studiu, observă: „Această cercetare leagă știința climei de politica pentru copilăria timpurie într-un mod convingător. Știm de mult că condițiile sociale modelează traiectoriile de dezvoltare; includerea temperaturii ca factor de risc măsurabil ajută la direcționarea strategiilor de adaptare. Intervențiile simple și cu cost redus — umbrire, hidratare, schimbarea programului activităților — pot face o diferență măsurabilă pentru micii elevi din regiunile fierbinți.”
Comentariile experților subliniază importanța unei abordări intersectoriale: sănătate publică, educație timpurie, urbanism și politici climatice trebuie coordinate pentru a reduce vulnerabilitatea copiilor. În plus, includerea comunităților locale în proiectarea intervențiilor asigură adaptări cultural relevante și fezabile din punct de vedere economic.
Pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, înțelegerea și atenuarea modurilor în care căldura modifică dezvoltarea timpurie vor fi esențiale. Protejarea primilor ani de viață ai copiilor nu este doar o chestiune de sănătate și echitate — este o investiție în învățare viitoare și capital uman pentru comunitățile din întreaga lume. Răspunsurile la nivel de politici trebuie să includă atât măsuri imediate, practice, cât și planuri pe termen lung de adaptare climatică care să reducă inegalitățile structurale care fac copiii cei mai vulnerabili la efectele valurilor de căldură.
Limitările studiului — cum ar fi dificultatea de a stabili relații cauzale definitive și variabilitatea măsurilor ECDI între contexte — nu diminuează valoarea găsirilor, ci indică direcții pentru cercetări viitoare. Aceste direcții includ studii longitudinale care să urmărească efectele expunerii la temperaturi extreme asupra evoluției cognitive și socio-emoționale pe termen mediu și lung, evaluări ale intervențiilor practice (de exemplu, spații răcoroase în grădinițe) și analiza cost-beneficiu a măsurilor de adaptare la scară largă.
În concluzie, integrarea datelor climatice cu indicatorii educaționali și de sănătate oferă o lentilă puternică pentru a înțelege riscurile emergente pentru dezvoltarea timpurie. Politicile și intervențiile orientate spre reducerea expunerii la căldură, îmbunătățirea serviciilor esențiale și reducerea inegalităților pot proteja dreptul fundamental al copiilor la un start sănătos și la oportunități reale de învățare.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu