8 Minute
Noi cercetări sugerează că un regim alimentar de tip post intermitent poate remodela rapid legătura dintre creier și intestin. Într-un studiu mic, controlat, voluntari obezi care au urmat un program cu restricție energetică intermitentă (IER) timp de 62 de zile au slăbit semnificativ, însoțind pierderea în greutate cu modificări măsurabile în activitatea cerebrală și în compoziția bacteriilor intestinale — schimbări care par să evolueze concomitent în timp.
Study design and headline results
Cercetătorii din China au recrutat 25 de adulți clasificați drept obezi și i-au inclus într-un program IER — perioade structurate de reducere a aportului caloric alternate cu perioade de alimentație normală — pe o durată de aproximativ două luni. La finalul protocolului de 62 de zile, grupul a înregistrat o pierdere medie de 7,6 kilograme (16,8 pounds), echivalentul a aproximativ 7,8% din greutatea corporală. Echipa a combinat măsurătorile greutății cu imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), analize ale materiilor fecale și teste de sânge pentru a cartografia modul în care răspund creierul și intestinul în timpul procesului de pierdere în greutate.
Studiul, publicat în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, a evidențiat că regiunile cerebrale implicate în reglarea apetitului și care sunt asociate cu mecanisme de dependență au prezentat modificări dinamice ale activității pe parcursul dietei. În paralel, microbiomul intestinal a suferit schimbări de compoziție, cu anumite specii bacteriene corelate cu răspunsuri cerebrale specifice. Aceste corelații sugerează o asociere sincronizată între semnalele microbiene și activitatea neuronală în contextul restricției energetice intermitente.
Which brain areas and microbes changed?
Scanările fMRI au scos în evidență modificări ale activității în regiuni implicate în procesarea recompensei, controlul impulsurilor și reglarea apetitului — în special girusul orbital frontal inferior stâng (left inferior frontal orbital gyrus), o arie cerebrală legată de funcții executive și controlul inhibiției. Pe partea microbiomului, analizele materiilor fecale au indicat variații în anumite taxon-uri, precum Coprococcus comes și Eubacterium hallii, bacterii cunoscute pentru rolurile lor în metabolismul acizilor grași cu lanț scurt și în modularea proceselor inflamatorii locale.
Interesant, nivelurile acestor bacterii au fost corelate negativ cu activitatea în girusul orbital frontal inferior stâng: o abundență mai mare a acestor specii se asocia cu o activare mai redusă în acea regiune cerebrală. Această corelație ridică ipoteze despre modul în care metaboliții microbieni sau semnalele aferente pot modula circuitele neuronale implicate în controlul apetitului și în impulsuri de consum alimentar, relevante pentru strategii anti-obezitate.
Two-way communication: gut signals and brain responses
Oamenii de știință suspectează de multă vreme existența unui dialog bidirecțional între microbiota intestinală și creier. Microbii intestinali pot produce neurotransmițători, metaboliți sau molecule semnal (de exemplu, serotonină periferică, acizi grași cu lanț scurt, GABA) care pot ajunge în circulație sau pot influența nervii periferici, precum nervul vag, modificând astfel starea de spirit, poftele și senzația de sațietate. În sens invers, modificările comportamentale induse de creier — cum sunt ritmul meselor, cantitatea și tipul de alimente consumate, precum și nivelul de activitate fizică — schimbă mediul intestinal, favorizând un anumit profil microbian sau suprimând altele.
Acest studiu sprijină ideea unei axe creier-intestin-microbiom reconfigurată de intervențiile dietetice. După cum explică Qiang Zeng, unul dintre cercetătorii principali, „Aici demonstrăm că dieta IER modifică axa creier-intestin-microbiom la om. Schimbările observate în microbiom și în activitatea regiunilor cerebrale asociate dependenței, în timpul și după pierderea în greutate, sunt foarte dinamice și interconectate în timp.” Această afirmație subliniază faptul că efectele sunt simultane și potențial reciproc condiționate.
Implications for treating obesity
Se estimează că peste un miliard de persoane la nivel global trăiesc cu obezitate, o afecțiune care sporește riscul bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2 și anumitor tipuri de cancer. Descoperirile recente sugerează că strategiile alimentare precum restricția energetică intermitentă fac mai mult decât să reducă aportul caloric: ele ar putea remodela circuitele neurale care guvernează poftele și controlul impulsurilor, în timp ce schimbă și semnalele microbiene care influențează aceste circuite. Aceasta are implicații importante pentru managementul obezității și pentru intervențiile personalizate în nutriție și sănătate metabolică.
Identificarea microbilor specifici și a regiunilor cerebrale esențiale pentru controlul eficient și pe termen lung al greutății ar putea deschide noi direcții terapeutice. De exemplu, probioticele țintite, metaboliții derivați din microbi sau abordările de neuromodulare (precum stimularea nervului vag sau terapii non-invazive) ar putea fi asociate cu modificări dietetice pentru a consolida obiceiuri alimentare sănătoase. Integrarea acestor strategii cu indicatori biomarcatori ar putea ajuta la dezvoltarea unor protocoale personalizate de reducere a greutății și de prevenire a recăderilor.
What remains unknown
Există întrebări critice care rămân deschise. Studiul de față nu poate stabili cauzalitatea — adică nu poate demonstra în mod definitiv dacă modificările microbiomului conduc la schimbări cerebrale sau, dimpotrivă, dacă ajustările în activitatea neuronală determină reconfigurarea comunității microbiene. De asemenea, nu este clar care microbii sunt cei mai importanți pentru menținerea pierderii în greutate pe termen mediu și lung (luni sau ani) și în ce măsură aceste schimbări sunt replicabile în populații mai diverse din punct de vedere etnic, genetic și dietetic.
„Următoarea întrebare care trebuie clarificată este mecanismul precis prin care microbiomul intestinal și creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv în timpul pierderii în greutate,” spune Liming Wang de la Academia Chineză de Științe. „Ce microbiom intestinal specific și ce regiuni cerebrale sunt critice pentru o pierdere în greutate de succes și pentru menținerea unei greutăți sănătoase?” Răspunsul la aceste întrebări necesită studii adiționale, cu protocoale multidisciplinare care să includă genetică, metabolomică și analize comportamentale detaliate.
Expert Insight
Dr. Rachel Meyers, neurocercetător comportamental la un centru medical universitar, observă: „Acest studiu întărește ideea că schimbările induse de dietă sunt sistemice. Restricția energetică intermitentă pare să reconfigureze atât mediul microbian, cât și circuitele neuronale care influențează alimentația. Acest efect dublu poate explica de ce unii oameni consideră dietele de tip post intermitent deosebit de eficiente — cel puțin pe termen scurt. Totuși, transpunerea acestor descoperiri în terapii pe termen lung va necesita studii mai mari, mai lungi și o atenție sporită asupra schimbărilor microbiene care sunt benefice, și nu doar asociate cu pierderea în greutate.”
Next steps for researchers and clinicians
Munca viitoare ar trebui să extindă numărul de participanți, să includă diete de control și să urmărească modificările pe perioade mai îndelungate. Integrarea metabolomicei — măsurarea metaboliților microbieni în sânge — și a experimentelor cauzale (de exemplu, transplanturi de microbi proveniți de la oameni în modele animale germ-free) ar ajuta la elucidarea mecanismelor. De asemenea, ar fi utilă stratificarea participanților după factori precum vârstă, sex, comorbidități metabolice și tip de dietă de bază, pentru a identifica subgrupuri care ar beneficia cel mai mult de IER sau de terapii complementare.
Clincienii ar putea lua deja în considerare postul intermitent ca un instrument în trusa mai largă de management al greutății, adaptat individual, dar cercetarea subliniază potențialul combinării strategiilor dietetice cu terapii informate de microbiom: de la intervenții nutriționale personalizate, la probiotice sau prebiotice specifice, până la bioterapii care vizează metaboliții microbieni. Această abordare integrativă ar putea îmbunătăți rezultatele pe termen lung în tratamentul obezității și în prevenirea complicațiilor asociate.
Per ansamblu, cercetarea oferă o perspectivă promițătoare asupra modului în care pattern-urile alimentare structurate pot produce modificări sincronizate în microbiomul intestinal și în creier — o axă creier-intestin care ar putea deveni esențială în dezvoltarea tratamentelor de generație următoare pentru obezitate. Pe măsură ce studiile viitoare vor clarifica mecanismele și vor testa intervenții complementare, vom putea construi strategii terapeutice mai precise, bazate pe biomarkeri și pe înțelegerea bidirecțională a comunicării creier-intestin.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu