6 Minute
Noi cercetări corelează utilizarea smartphone-ului în adolescență cu niveluri mai ridicate de stres, oboseală mentală și modificări măsurabile ale funcției cerebrale — efecte care reflectă constatările anterioare la adulți. Studiul, publicat în Pediatrics, semnalează totodată reducerea activității fizice ca o cale probabilă către riscuri pe termen lung pentru sănătate, precum creșterea riscului de obezitate. Autorii folosesc termeni și instrumente de măsurare variate, de la chestionare privind timpul de ecran și tipurile de aplicații folosite până la biomarkeri (de exemplu, niveluri de cortizol salivar, variabilitate a ritmului cardiac) și măsurători comportamentale cu actigrafie, pentru a înțelege modul în care expunerea digitală se asociază cu sănătatea mentală și fizică a tinerilor. În contextul creșterii continue a utilizării smartphone-urilor și a rețelelor sociale în rândul adolescenților, aceste date consolidează necesitatea unor strategii preventive, de educație digitală și de politică publică axate pe reducerea timpului excesiv de ecran și pe promovarea activității fizice regulate.
Ce a descoperit studiul
Cercetătorii au observat modele în rândul adolescenților care oglindesc descoperirile anterioare la adulți: interacțiunea frecventă cu smartphone-ul poate crește markeri biologici ai stresului, poate epuiza capacitatea de atenție și poate modifica rețelele cerebrale implicate în recompensă și atenție. Din perspectiva neuroștiințifică, expunerea repetată la fluxurile de notificări, feed-uri sociale și stimulare constantă pare să modeleze răspunsul sistemului dopaminergic și activitatea cortexului prefrontal responsabil pentru autoreglare și controlul atenției, iar aceste schimbări se pot traduce în stări acute de distragere, iritabilitate și oboseală mentală după perioade îndelungate de utilizare. Studiul subliniază că modificările nu sunt doar subiective: măsurători ale performanței în teste cognitive, evaluări ale reglementării emoțiilor și imagistică funcțională au indicat diferențe între adolescenți cu timp de ecran ridicat și cei cu utilizare moderată.
Mai mult, datele sugerează că anumite tipuri de aplicații și moduri de interacțiune pot avea efecte diferite. Aplicațiile bazate pe feed-uri continue, rețelele sociale orientate spre comparare socială și streamingul de conținut video tind să amplifice intensitatea stimulilor, în timp ce aplicațiile educaționale sau comunicarea punctuală cu prietenii au asociere mai slabă cu niveluri acute de stres. De asemenea, ritmul notificărilor, modul în care sunt configurate alertele și comportamentele compulsive (verificare frecventă) par să contribuie la clivajul atențional: tinerii raportează mai multă fragmentare a concentrării și dificultăți în finalizarea sarcinilor școlare după lungi sesiuni de ecran. Aceste constatări au implicații concrete pentru înțelegerea mecanismelor prin care timpul de ecran afectează sănătatea mintală — nu este doar durata, ci și calitatea interacțiunii digitală.
De ce contează activitatea fizică
Dincolo de efectele neuronale și psihologice, echipa de cercetare a semnalat un compromis comportamental evident: orele petrecute pe telefon tind să înlocuiască timpul activ petrecut în aer liber, în sport sau în activități fizice organizate. Această înlocuire are consecințe metabolice și comportamentale evidente: sedentarismul asociat cu timp de ecran crescut este un factor de risc pentru creșterea în greutate, disfuncții metabolice și pe termen lung pentru obezitate. Prin procese fiziologice diverse — de la scăderea cheltuielilor energetice la perturbarea ritmului circadian prin expunerea la lumină albastră seară, cu impact asupra calității somnului — utilizarea intensă a smartphone-urilor poate contribui indirect la acumularea de risc metabolic. Barzilay spune: "Este critic ca tinerii să aibă perioade departe de telefoane pentru a se implica în activitate fizică, care poate proteja împotriva obezității și îmbunătăți sănătatea mentală în timp."
Exercițiul fizic regulat susține reglarea dispoziției prin eliberarea de neurotransmițători benefici (de exemplu, serotonină, endorfine) și prin reducerea reactivității la stres, contribuind la reziliența cognitivă în creierul aflat în dezvoltare. Activitatea fizică promovează, de asemenea, somnul de calitate — un factor-cheie pentru recuperare cognitivă și stabilitate emoțională — și favorizează conectivitatea funcțională sănătoasă între rețelele cerebrale implicate în memorie, atenție și autoreglare. Prin urmare, politicile care încurajează educația fizică, pauze active la ore, programe extracurriculare sportive și spații sigure pentru joacă în comunități pot contrabalansa efectele negative ale timpului de ecran ridicat și pot reduce riscul de obezitate la adolescenți.
Următorii pași pentru cercetători și părinți
Autorii intenționează să realizeze studii de follow-up care să cartografieze mai clar cum timpul total de ecran, tipurile specifice de aplicații și expunerea prelungită în adolescență modelează aceste rezultate pe termen mediu și lung. Printre întrebările cheie se numără: care sunt pragurile de timp de ecran asociate cu schimbări biologice semnificative? Care aplicații sau comportamente (de exemplu, multitasking digital, verificare compulsivă) sporesc cel mai mult riscul pentru sănătate mentală? Studiile viitoare vor încerca să combine monitorizarea pasivă a utilizării (log-uri de aplicații, senzoristica telefonului) cu măsurători obiective de sănătate (actigrafie, markerii de stres, teste cognitive, imagistică cerebrală) pentru a crea modele predictive robuste. Cercetătorii plănuiesc, de asemenea, să testeze intervenții experimentale — de la limite automate de aplicații și perioade structurate „fără telefon” până la programe școlare care cresc orele de educație fizică și activități în aer liber — pentru a vedea ce combinare de politici și practici protejează cel mai eficient sănătatea mentală și fizică a tinerilor.
Sfaturi practice pentru îngrijitori, educatori și factori de decizie includ încurajarea pauzelor tehnologice programate, promovarea sportului și a jocului în aer liber, și monitorizarea nu doar a duratei, ci și a tipurilor de aplicații care ocupă atenția adolescenților. Recomandări concrete pot include: stabilirea unor limite clare pentru utilizarea telefonului în orele de seară (pentru a proteja somnul și ritmul circadian), implementarea unor „zile fără ecran” sau perioade de „detox digital” în familie, folosirea funcțiilor de wellbeing digital integrate în sistemele de operare (limite de timp pentru aplicații, rezumate de utilizare), și dezvoltarea competențelor de autoreglare digitală prin intervenții educaționale la școală. La nivel de politic public, potențiale măsuri includ ghiduri actualizate pentru școli privind folosirea dispozitivelor mobile în timpul orelor, investiții în infrastructura pentru sport și recreere, și campanii de sănătate publică care informează despre riscurile asociate timpului excesiv de ecran și beneficiile activității fizice regulate.
Pe scurt, echilibrul între accesul digital și obiceiurile sănătoase (somn, activitate fizică, interacțiuni sociale directe) este esențial pentru protejarea adolescenților în era smartphone-urilor. În timp ce tehnologia oferă avantaje semnificative pentru educație, comunicare și acces la informație, gestionarea activă a timpului de ecran și prioritizarea activităților care susțin sănătatea mintală și fizică pot diminua riscurile identificate de cercetare. Implementarea strategiilor bazate pe dovezi — incluzând politici școlare, ghiduri familiale practice și interfețe digitale proiectate pentru bunăstarea utilizatorului — va fi crucială pentru a reduce efectele negative precum stresul, oboseala mentală și riscul de obezitate în rândul adolescenților.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu