8 Minute
Firma italiană de apărare Leonardo a dezvăluit un proiect ambițios de apărare aeriană multi-strat numit Michelangelo Dome — un scut modular condus de inteligență artificială conceput pentru a proteja infrastructura critică a Europei, centrele urbane și activele strategice împotriva dronelor, rachetelor hipersonice și amenințărilor maritime. Inițiativa urmărește să asigure un grad ridicat de protecție pentru obiective civilo-militare sensibile, integrând tehnologii avansate de detecție, urmărire și interceptare. Proiectul are potențialul de a redefini arhitecturile de apărare europeană printr-o combinație între senzori distribuiți, noduri modulare și algoritmi de inteligență artificială pentru managementul amenințărilor în timp real.
Un scut modular care se întinde de la mare la spațiu
Denumit după artistul renascentist Michelangelo, Michelangelo Dome are ca obiectiv crearea unei platforme de luptă integrate care operează în mai multe domenii: subacvatic, la suprafață, în aer și în aproape-spațiu. Arhitectura este descrisă de Leonardo ca fiind modulară, deschisă și scalabilă, permițând o implementare etapizată și o integrare mai facilă cu sistemele naționale și cele NATO deja existente. Această modularitate susține scenarii de instalare graduale — de la teste locale limitate la capabilități operaționale extinse — facilitând interoperabilitatea, întreținerea și upgrade-urile tehnologice ulterioare.
Sistemul propus include componente ce pot fi distribuite pe platforme terestre, navale și aeriene, dar și elemente destinate aproape-spațiului (de exemplu senzori la altitudine înaltă sau platforme pseudo-satelitare). Această convergență multi-domeniu urmărește să asigure o supraveghere și o reacție continuă împotriva atacurilor complexe care combină amenințări lansate de pe mare cu atacuri aeriene sau cu droni de tip „swarm”. Leonardo a explicat că părți ale sistemului vor intra în serviciu în etape, cu cadrul complet vizat pentru dobândirea capacității operaționale până în 2028, ceea ce implică un program accelerat de testare, certificare și integrare tehnică.
De ce contează acum: amenințări și context strategic
Urgența din spatele proiectului este clară în contextul evoluției mediului de securitate european. Războiul dintre Rusia și Ucraina a accelerat utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, a rachetelor de croazieră și balistice și a armelor hipersonice emergente, evidențiind lacune importante în apărarea actuală. Incidentele recente cu drone străine în spațiul aerian NATO au subliniat nevoia unor straturi de protecție mai sofisticate și mai reactiv-informate, capabile să detecteze și să contracareze amenințări rapide și multiple.
Michelangelo Dome este poziționat drept răspunsul Italiei — și, potențial, al Europei — la această provocare, fiind aliniat cu eforturile mai largi de sporire a interoperabilității NATO și a autonomiei strategice europene. Oficialii Leonardo au prezentat programul comandanților superiori ai forțelor armate italiene în ultimele zile, subliniind colaborarea strânsă cu instituțiile militare pentru a adapta sistemul la nevoile naționale de apărare. Această cooperare include definiția cerințelor operaționale, planuri de testare comună și scenarii de exerciții pentru a evalua performanța în condiții realiste, precum și considerații legate de protecția infrastructurii critice civile, cum ar fi porturile, centralele energetice și capitalele naționale.
Cum funcționează împreună AI și integrarea multi-domeniu
Inteligența artificială reprezintă nucleul operațional al Michelangelo Dome. Instrumentele bazate pe AI sunt așteptate să îmbunătățească detectarea și clasificarea amenințărilor, să prezică vectorii de atac iminenți, să optimizeze alocarea interceptoarelor și să automatizeze coordonarea între senzori și sisteme de armament. Prin învățare automată și algoritmi de analiză predictivă, platforma poate reduce timpii de reacție și poate îmbunătăți acuratețea deciziilor, element esențial în confruntarea cu valuri sincronizate de drone sau atacuri cu rachete la viteză înaltă.
Leonardo accentuează, de asemenea, o abordare pe o singură rețea: o conștientizare situațională fuzionată care integrează date din senzori distribuiți și din noduri cu capabilități de lansare pentru a reduce timpii de reacție și a crește reziliența operațională. Această arhitectură unificată permite combinarea informațiilor radar, optice, acustice și SIGINT (semnale electronice) pentru a construi o imagine tactică coerentă. Nodurile modulare pot permite unităților mai mici — terestre, navale sau montate pe vehicule mobile — să se conecteze la aceeași „imagine operațională” și să acționeze coordonat, fie autonom, fie sub comanda unei autorități centrale. În practică, asta înseamnă că un port sau o instalație critică poate beneficia de senzori locali conectabili la rețeaua largă, iar forțele navale pot adăuga capabilități de detectare subacvatică care să completeze protecția aeriană și de suprafață.
Pe plan tehnic, integrarea AI include elemente de procesare la margine (edge computing) pentru a permite reacții locale rapide fără a depinde exclusiv de legături satelit sau de latența rețelelor extinse. Sisteme de management al datelor și protocoale deschise de interoperabilitate sunt discutate pentru a facilita schimbul de informații cu aliații NATO și pentru a respecta standardele de securitate cibernetică. Aspectele legate de reziliența cibernetică, protecția datelor și testarea adversarială a modelelor AI sunt seturi critice de activități care trebuie finalizate în perioada de dezvoltare pentru a evita vulnerabilități exploatabile de actorii ostili.
Cum se compară Michelangelo Dome și ce urmează
Conceptul inițial a fost comparat cu scuturi stratificate propuse anterior în alte state, iar în Europa mai multe țări au început deja să implementeze sisteme de arme cu suport AI; de exemplu, Polonia și România au făcut pași pentru a opera soluții compacte, bazate pe inteligență artificială, pentru apărare anti-dronă. Sistemul american Merops, recunoscut pentru amprenta logistică redusă, este un exemplu de cum AI poate micșora dimensiunea și timpul de răspuns al nodurilor moderne de apărare. Aceste comparații permit identificarea unor bune practici — cum ar fi utilizarea modulelor interoperabile, strategiile de logistică revizuite și abordările hibride de interceptare cinetică și ne-cinetică (de exemplu jamming sau măsuri de neutralizare electronică).
Roberto Cingolani, directorul executiv al Leonardo, a prezentat programul la un eveniment din Roma și a subliniat obiectivele duale ale inițiativei: protejarea activelor critice și consolidarea integrării apărării europene. Leonardo plănuiește o coordonare apropiată cu forțele armate italiene pe măsură ce dezvoltarea progresează, cu teste incrementale și etape de implementare înainte de obiectivul operațional din 2028. Acest calendar include faze de prototipare, trialuri pe teren, evaluări de interoperabilitate cu aliați NATO și studii privind cost-eficiență, mentenanță și capacitatea industrială de producție în masă a componentelor critice.
Pe măsură ce Europa se adaptează la arhitecturi de amenințare mai rapide și mai distribuite, Michelangelo Dome reprezintă un impuls semnificativ către apărarea aeriană inteligentă și multi-domeniu. Eficacitatea sa va depinde de obținerea unei performanțe AI fiabile, de interoperabilitate fără cusur cu sistemele aliate și de o implementare scalabilă la nivelul forțelor naționale. În plus, succesul va necesita achiziția și consolidarea lanțurilor de aprovizionare europene, pregătirea personalului pentru operare în medii tehnologice avansate și actualizări regulate ale algoritmilor pe măsură ce amenințările evoluează.
În termeni practici, implementarea Michelangelo Dome ar putea include: dezvoltarea unor centre regionale de comandă și control, integrarea cu rețelele civile de urgență pentru protecția populației, acorduri de partajare a informațiilor între statele membre și exercitii comune pentru validarea procedurilor de activare. De asemenea, vor fi importante investigațiile privind legislația privind utilizarea forței automate, rolul operatorului uman în ciclul de decizie și mecanismele de responsabilitate în caz de eroare sau escaladare involuntară.
Din punct de vedere tehnic, provocările nu sunt doar dezvoltarea algoritmilor, ci și asigurarea unei arhitecturi hardware rezistente, a unor senzori cu rază extinsă și a unor interceptoare capabile să facă față rachetelor hipersonice sau la manevrele bruște ale dronelor mici. Testarea în condiții simulate și reale va fi esențială pentru calibrări fine ale sistemului de reacție, iar parteneriatele cu institute de cercetare și furnizori industriali europeni pot accelera acest proces.
Pe scurt, Michelangelo Dome oferă o viziune coerentă pentru o apărare aeriană europeană modernă, bazată pe inteligență artificială, interoperabilitate NATO și modularitate operațională. Implementarea sa reușită ar putea servi drept model pentru inițiative similare la scară europeană și ar putea contribui semnificativ la creșterea capacității de apărare colective a alianței, toate acestea în contextul unei paradigme de securitate în transformare rapidă.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu