10 Minute
Un nou studiu clinic randomizat a testat dacă creșterea unei molecule-cheie pentru energie celulară poate ameliora simptomele cognitive și fizice persistente ale long COVID. Cercetătorii au administrat doze mari de nicotinamid ribozid, o formă a vitaminei B3, persoanelor cu plângeri persistente, precum „ceață mentală” (brain fog), oboseală cronică și tulburări ale somnului, pentru a evalua dacă ridicarea nivelurilor intracelulare de NAD+ produce modificări clinice semnificative.
De ce cercetătorii se interesează de NAD+ și nicotinamid ribozid
Long COVID afectează milioane de oameni la nivel mondial și include frecvent simptome neurologice, cum ar fi pierderi ocazionale de memorie, dificultăți de concentrare și gândire încetinită, adesea denumite „ceață cognitivă”. Alte plângeri frecvente includ oboseala cronică, tulburările de somn și modificările dispoziției. Rădăcinile biologice ale acestor manifestări sunt probabil complexe, implicând activare imună, inflamație, modificări vasculare și de coagulare, precum și disfuncții ale sistemului autonom.
Printre mecanismele celulare investigate se numără perturbațiile în metabolismul energetic. Nicotinamid adenin dinucleotid, abreviat NAD+, este o moleculă prezentă în fiecare celulă umană care joacă un rol central în producția de energie (respirația celulară), repararea ADN-ului, semnalizarea imună și reglarea inflamației. Studii anterioare au sugerat că infecțiile virale și starea inflamatorie post‑infectoasă pot altera fiziologia NAD+, ceea ce ar putea contribui la simptomele persistente observate la persoanele cu long COVID.
Nicotinamid ribozid (NR) este o formă biodisponibilă de vitamina B3 pe care celulele o pot folosi pentru sinteza NAD+. NR este disponibil ca supliment alimentar și a atras atenția deoarece, în condiții controlate, poate crește nivelurile de NAD+ din sânge și din țesuturi. Acest efect biochimic a determinat investigatori de la Mass General Brigham să pună o întrebare clinică pragmatică: dacă vom crește în siguranță NAD+ la persoane cu long COVID, se vor ameliora funcțiile cognitive sau alte simptome?

Designul studiului și cine a participat
Studiul, condus de cercetători precum Chao Yi Wu și Edmarie Guzmán Velez în cadrul Mass General Brigham, a fost realizat la Massachusetts General Hospital și publicat în eClinicalMedicine. A fost un studiu randomizat, controlat cu placebo, desfășurat între august 2021 și septembrie 2023. Trialul a înrolat 58 de participanți care îndeplineau criteriile pentru long COVID și raportau simptome cognitive sau fizice care persistau după infecția inițială cu SARS‑CoV‑2.
Participanții au fost distribuiți aleator în două brațe. Un grup a început NR la doze mari imediat, primind 2.000 mg pe zi timp de 20 de săptămâni. Celălalt grup a primit placebo în primele 10 săptămâni, apoi a trecut în brațul activ și a primit NR în următoarele 10 săptămâni. Studiul a fost dublu‑orb, astfel încât nici participanții, nici cercetătorii nu știau cine primește NR activ în perioada placebo, eliminând astfel biaisul observațional.
Investigatoii au măsurat nivelurile de NAD+ prin teste sanguine și au urmărit rezultatele clinice folosind chestionare structurate și teste cognitive la momentul inițial (baseline), la 10 săptămâni și la 20 de săptămâni. Simptomele evaluate au inclus oboseala subiectivă, calitatea somnului, dispoziția și măsuri standardizate ale memoriei, atenției și funcțiilor executive. În plus, s‑au colectat date despre evenimente adverse și conformitatea cu tratamentul, pentru a stabili siguranța și tolerabilitatea suplimentării cu NR.
Ce au arătat rezultatele
Dintre cei 58 de participanți incluși, 37 au fost randomizați să înceapă NR imediat, iar 21 au început cu placebo. Numai 18 participanți au finalizat protocolul complet; restul s‑au retras din diverse motive, precum reinfecție cu COVID‑19, relocare, modificări ale medicației sau suspiciuni de efecte secundare. Această rată de abandon a redus puterea statistică a studiului, limitând capacitatea de a detecta diferențe mici sau moderate între grupuri.
Când brațele randomizate au fost comparate în analiza principală, rezultatele cognitive primare nu au arătat diferențe semnificative între NR administrat imediat și placebo. În mod similar, măsurile la nivel de grup pentru oboseală, tulburări de somn și dispoziție nu au fost marcant diferite în analiza principală, ceea ce indică că nu a existat un efect consistent și robust observabil în cohorta inițială conform planului de analiză randomizat.
Cu toate acestea, analizele exploratorii post hoc care au agregat participanții care au luat NR cel puțin 10 săptămâni au sugerat semnale interesante. În eșantionul mai mare astfel format, participanții au raportat reduceri ale oboselii, scoruri de somn îmbunătățite și simptome depresive mai scăzute comparativ cu evaluările inițiale după 10 săptămâni de NR. De asemenea, unii participanți au înregistrat îmbunătățiri la teste care măsoară funcția executivă, ceea ce indică posibile câștiguri în planificare, flexibilitate cognitivă și schimbarea sarcinilor pentru un subset de persoane.
Datele de siguranță au fost în general liniștitoare: majoritatea evenimentelor adverse au fost ușoare, precum vânătăi ușoare sau iritații cutanate, iar doar câțiva participanți au întrerupt tratamentul din cauza efectelor adverse. Este relevant faptul că suplimentarea cu NR a produs efectul biochimic așteptat, crescând în mod fiabil nivelurile de NAD+ în sânge la participanții studiului, ceea ce confirmă absorbția și metabolizarea compusului la doza administrată.
Ce înseamnă pentru persoanele cu long COVID
Studiul nu dovedește că NR este un tratament universal pentru plângerile cognitive din long COVID. Comparația randomizată principală nu a demonstrat beneficii clare și statistic semnificative pe endpointurile cognitive principale, iar trialul a fost limitat de un eșantion mic și de pierderile de participanți. Totuși, constatările exploratorii oferă un semnal biologic și clinic plauzibil: creșterea NAD+ poate reduce oboseala, poate îmbunătăți somnul și poate îmbunătăți dispoziția la unii indivizi care trăiesc cu long COVID.
De ce NR ar putea ajuta unii pacienți, dar nu pe alții? O ipoteză este heterogenitatea mecanismelor subiacente. Long COVID probabil reprezintă un spectru de procese suprapuse. Persoanele ale căror simptome sunt determinate în parte de perturbări ale metabolismului celular sau de epuizarea NAD+ pot răspunde mai bine decât cele a căror simptomatologie provine în principal din inflamație persistentă, leziuni vasculare sau disfuncție autonomă. Nivelurile inițiale de NAD+, gradul de inflamație sistemică, sexul, vârsta și comorbiditățile ar putea influența toate răspunsul la suplimentare.
Din punct de vedere clinic, aceste rezultate sugerează că suplimentarea cu NR ar putea fi considerată într‑un context de cercetare sau clinic controlat, și nu neapărat ca recomandare generală pentru toți pacienții cu long COVID. Evaluarea nivelurilor biomarkerilor, monitorizarea atentă pentru reacții adverse și discuțiile privind beneficiile potențiale versus riscurile sunt importante înainte de a recomanda doze mari de nicotinamid ribozid.
Pași următori pentru cercetare
Investigatorii recomandă trialuri mai mari și mai diverse, proiectate pentru a identifica subgrupurile cel mai probabil să răspundă. Studii viitoare ar trebui să stratifice participanții în funcție de nivelurile inițiale de NAD+ sau markeri inflamatori, să includă perioade de urmărire mai lungi și să combine măsurători obiective, cum ar fi monitorizarea activității cu dispozitive wearable, cu biomarkeri biologici și rezultate raportate de pacient (PROs). Cercetări suplimentare ar putea testa, de asemenea, dacă combinarea NR cu strategii antiinflamatorii, reabilitare cognitivă sau programe de exercițiu fizic produce un beneficiu aditiv.
Cercetătorii Mass General Brigham planifică analize suplimentare ale datelor privind activitatea fizică colectate în timpul trialului și vor investiga dacă alte suplimente sau medicamente administrate de participanți au influențat efectele NR. Aceste analize secundare pot ghida proiectarea unor studii țintite care să răspundă întrebărilor despre cine beneficiază cel mai mult și prin ce mecanisme.
Perspective de expert
Dr. Maria Alvarez, neurolog și cercetător clinic neimplicată în trial, a oferit context pentru rezultate. „Acest studiu este un pas important deoarece traduce o intervenție biochimică clară într‑un trial uman pentru long COVID”, a spus ea. „Semnalul de siguranță este încurajator, iar îmbunătățirile exploratorii raportate în oboseală și somn sugerează un mecanism care merită explorat. Totuși, avem nevoie de trialuri mai mari și de o selecție mai bună a pacienților pentru a înțelege beneficiul clinic real.”
„Pentru pacienți”, a adăugat Dr. Alvarez, „acesta nu este un semnal verde pentru a‑și prescrie singuri suplimente la doze mari fără ghidare medicală. Avem încă nevoie de dovezi clare privind cine ar trebui să încerce NR, doza optimă și siguranța pe termen lung.”
Pentru clinicieni și cercetători, trialul subliniază o strategie de cercetare mai largă: abordarea căilor energetice celulare alături de inflamație și disfuncție autonomă pentru a trata natura multifactorială a long COVID. Integrarea datelor biomarkeri, a măsurilor funcționale și a rezultatelor raportate de pacienți va fi esențială pentru a defini intervențiile eficiente și personalizate.
În ansamblu, creșterea NAD+ prin nicotinamid ribozid este o abordare biologic plauzibilă și relativ sigură care merită studiată în continuare. Trialuri la scară largă, cu înrolare ghidată de biomarkeri și cu retenție robustă a participanților vor fi esențiale pentru a determina dacă acest supliment accesibil poate deveni parte a unui arsenal bazat pe dovezi pentru ameliorarea simptomelor persistente ale long COVID. Pe lângă acestea, este important ca viitoarele cercetări să includă populații diverse din punct de vedere sociodemografic și clinic, deoarece factorii de rasă, venit și acces la îngrijire pot influența atât apariția, cât și rezultatele tratamentelor pentru long COVID.
Pe lângă aspectele clinice, există considerente de sănătate publică: dacă un supliment relativ accesibil ar reduce semnificativ incidența incapacității legate de long COVID sau ar îmbunătăți funcționarea la locul de muncă, impactul socio‑economic ar putea fi substanțial. Totuși, aceste afirmații necesită confirmare prin studii riguroase cu endpointuri de sănătate publică și cost‑eficiență.
Alte direcții științifice includ investigarea interacțiunilor între NR și alte căi metabolice, rolul microbiomului intestinal în modularea biodisponibilității vitaminei B3 și studiile preclinice care să clarifice efectele NR pe celule specifice (neuroni, celule endoteliale, limfocite) implicate în fiziopatologia long COVID. Integrarea datelor „omics” (genomică, metabolomică, proteomică) ar putea ajuta la identificarea biomarkerilor predictivi de răspuns și la personalizarea intervențiilor.
În concluzie, nicotinamid ribozid rămâne o opțiune promițătoare, dar încă experimentală, în contextul long COVID. Clinicienii interesați de această abordare ar trebui să urmeze evoluțiile studiilor clinice și să discute cu pacienții despre limitele dovezilor actuale, beneficiile potențiale și riscurile posibile, în special la doze mari. Pacienții ar trebui încurajați să participe, când este posibil, la trialuri controlate care pot oferi cele mai bune informații despre eficacitate și siguranță pe termen lung.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu