10 Minute
Acetaminofen — cunoscut pe scară largă ca paracetamol și comercializat sub denumiri precum Tylenol și Panadol — este unul dintre cele mai folosite analgezice la nivel global. Cercetări comportamentale recente sugerează că acest medicament familiar, disponibil fără prescripție, poate modifica modul în care oamenii percep pericolul, împingând unii către o asumare mai mare a riscurilor. Efectele raportate sunt subtile, însă având în vedere frecvența utilizării paracetamolului, ele merită atenție din punct de vedere al sănătății publice și al siguranței personale.
How a simple balloon game revealed changes in risk behavior
În 2020, neuroscientistul Baldwin Way și colegii săi de la The Ohio State University au publicat o serie de experimente care au testat dacă o singură doză recomandată de acetaminofen modifică modul în care participanții apreciază și abordează riscul. Peste 500 de studenți universitari au participat la studiu. Fiecărui voluntar i s-a atribuit aleatoriu fie o doză de 1.000 mg de acetaminofen (doza maximă uzuală pentru un adult la o singură administrare), fie un placebo, iar apoi au completat sarcini concepute pentru a măsura percepția riscului și comportamentul de asumare a riscului.
Cea mai cunoscută sarcină folosită în studiu a fost testul analog al riscului cu balonul (balloon analog risk task): participanții umflau un balon virtual afișat pe ecranul computerului. Fiecare pompă adăuga bani ipotetici la câștig, dar dacă balonul exploda, pierdeau totul. Instrucțiunea a fost să câștige cât mai mult posibil fără a sparge balonul. Acest tip de test este folosit frecvent în psihologia deciziei pentru că oferă o măsură simplă, repetabilă a toleranței la risc și a strategiilor de autocontrol.
În ansamblu, studenții care primiseră acetaminofen au pompat balonul de mai multe ori și au făcut baloanele să explodeze mai frecvent decât cei din grupul placebo. Cu alte cuvinte: sub influența medicamentului, participanții au luat pariuri mai mari. Way și coautorii sugerează că acest efect ar putea apărea deoarece acetaminofenul atenuează emoțiile negative sau anxietatea care, în mod obișnuit, însoțesc creșterea riscului. Această explicație leagă observațiile comportamentale de ipoteze despre modul în care analgezicele pot modula răspunsurile afective la amenințare și pierdere.
Perception vs. emotion: what exactly is changing?
Cercetătorii au folosit chestionare de urmărire pentru a investiga percepția de pericol în scenarii ipotetice din viața reală — de exemplu, parierea unei zile de salariu la un joc, bungee-jumping de pe un pod înalt sau conducerea fără centură de siguranță. Într-un sondaj, utilizatorii de acetaminofen au evaluat acele scenarii ca fiind mai puțin riscante comparativ cu grupul de control; în alt sondaj, nu s-a observat nicio diferență semnificativă. Rezultatele din diferitele sarcini au conturat o imagine mixtă, dar consecventă: medicamentul pare să domolească răspunsurile afective la alegerile riscante, iar această afectare afectivă redusă se poate traduce în comportamente mai riscante.
"Acetaminofenul pare să facă ca oamenii să simtă mai puțină emoție negativă atunci când iau în considerare activități riscante — pur și simplu nu se simt la fel de speriați", a spus Way la publicarea rezultatelor. Investigatori precizează că mărimea efectelor este mică și că sarcinile de laborator nu reproduc perfect alegerile din viața reală. Totuși, având în vedere că aproximativ un sfert dintre americani raportează consum de acetaminofen în fiecare săptămână, chiar și o schimbare modestă a percepției riscului ar putea avea consecințe concrete asupra sănătății publice, siguranței în trafic sau luării deciziilor financiare.
A 3D molecule of acetaminophen
What the science says about mechanisms
Exact modul în care acetaminofenul influențează emoția și luarea deciziilor rămâne incert. Mai multe direcții de cercetare sugerează că acetaminofenul afectează regiuni cerebrale implicate în procesarea afectivă — cum ar fi cortexul cingulat anterior și insula — și poate interacționa cu semnalizarea serotoninergică sau cu sistemul endocannabinoid. Astfel de interacțiuni neurochimice ar putea explica de ce un analgezic aparent țintit asupra durerii fizice produce efecte asupra emoțiilor sociale, empatiei sau anticipării negative.
Alte studii au legat analgezicele comune de scăderea sensibilității la durerea socială și de reducerea preocupării empatice, sugerând că medicamentul stoarce un spectru mai larg de răspunsuri afective negative, nu doar durerea fizică. Acest lucru are implicații pentru înțelegerea mecanismelor neurobiologice fundamentale, deoarece demonstrează potențialul unui ingredient activ de a modula procesarea emoțională la nivel transcortical și subcortical.
Alternative psychological explanations
- Reducerea anxietății: Dacă acetaminofenul scade anticiparea anxioasă, oamenii pot simți mai puțină urgență de a evita pierderile potențiale, ceea ce le permite să ia decizii mai puțin conservatoare.
- Afectarea prognozei afective (blunted affective forecasting): Medicamentul ar putea slăbi modul în care oamenii își imaginează în mod viu consecințele negative — schimbând astfel costul emoțional asociat alegerilor riscante.
- Efecte cognitive: Unele cercetări sugerează că paracetamolul poate influența subtil funcțiile cognitive care stau la baza deciziei — de exemplu, controlul impulsurilor, evaluarea consecințelor sau atenția la semnale de avertizare.
Broader implications for public safety and policy
Un studiu publicat în 2023 de Universitatea din Viena a asociat, de asemenea, utilizarea liberală a analgezicelor cu reduceri ale preocupării empatice și ale comportamentului prosocial, consolidând posibilitatea ca analgezicele să influențeze procese sociale și afective dincolo de ameliorarea durerii fizice. Aceste dovezi convergează într-o ipoteză mai largă: compuși care reduc semnalele aversive pot scădea motivația de evitare, atât în contexte individuale, cât și sociale.
În sondaje, participanții au fost rugați să evalueze nivelul de risc asociat conducerii fără centură de siguranță. Astfel de întrebări permit cercetătorilor să compare judecățile subiective de risc cu comportamente reale sau simulate și să investigheze conexiunile dintre percepție, emoție și acțiune. Deși existența unei asocieri statistice nu implică neapărat cauzalitate extinsă în toate situațiile, ea justifică investigații suplimentare centrate pe sănătatea populației și pe politici de informare publică.
What researchers want to test next
Studii viitoare trebuie să abordeze mai multe întrebări deschise: efectele sunt dependente de doză sau se acumulează cu utilizări repetate? Care căi neurochimice mediatizează schimbările comportamentale — serotonina, endocannabinoidele, opioidergicele sau alte circuite? Se generalizează efectele dincolo de voluntarii tineri sănătoși la adulți în vârstă, persoane cu durere cronică sau la cei care iau alte medicamente? Și, esențial, se traduc aceste efecte mici din laborator în schimbări semnificative ale rezultatelor din viața reală, cum ar fi accidente rutiere, erori profesionale sau decizii financiare riscante?
Designul studiilor viitoare ar trebui să includă eșantioane mai variate demografic, măsuri comportamentale ecologice (de exemplu, monitorizare în viața reală), și tehnici neuroimagistice pentru a lega variațiile de comportament de modificări ale activității sau conectivității cerebrale. De asemenea, sunt necesare analize de securitate care să examineze subgrupuri vulnerabile — de exemplu, lucrătorii din industrii periculoase sau șoferii profesioniști — pentru a estima dacă ghidurile privind utilizarea analgezicelor ar trebui ajustate în anumite contexte.
Expert Insight
Dr. Elena Ruiz, neuroscientist cognitiv la Global Institute for Behavioral Health, comentează: "Aceste descoperiri sunt intrigante deoarece leagă un medicament familiar de modificări subtile în procesarea afectivă. Dacă acetaminofenul reduce anxietatea anticipatorie care, în mod normal, temperează alegerile riscante, trebuie să studiem când și unde acest efect contează. Pentru majoritatea utilizărilor de rutină probabil nu este motiv de alarmă, dar pentru activități cu miză mare — condus pe distanțe lungi sau operare de utilaje grele — merită să ne întrebăm dacă recomandările ar trebui să fie revizuite."
Dr. Ruiz adaugă că studiile longitudinale și cele mecanistice sunt pașii logici următori: "Un trial mic, bine controlat, care urmărește comportamentul după administrări repetate și maparea activității cerebrale ar ajuta la clarificarea dacă este vorba de o oscilație tranzitorie, clinic nesemnificativă, sau de o influență consistentă asupra procesului decizional." Această abordare ar oferi informații utile atât clinicienilor, cât și factorilor de decizie în sănătatea publică.
What you can take away
Acetaminofenul rămâne un medicament esențial și foarte folosit pentru ameliorarea durerii și reducerea febrei. Dovezile emergente care îl leagă de schimbări modeste în percepția riscului nu îi contestă valoarea clinică pentru tratamentul durerii și febrei. Totuși, ele subliniază principiul mai larg că medicamentele concepute pentru ameliorarea simptomelor corporale pot altera, de asemenea, emoțiile și judecata. Pentru clinicieni, pacienți și factorii de decizie, calea prudentă este mai multă cercetare și informare: date mai bune ajută oamenii să ia decizii în cunoștință de cauză despre când să ia analgezice și dacă să evite activități potențial riscante după administrare.
Printre recomandările practice se numără informarea pacienților asupra posibilității unor efecte subtile asupra emoției și luării deciziilor, încurajarea utilizării conform ghidurilor de dozare și reevaluarea consilierii privind anumite activități periculoase imediat după administrare, în special pentru persoanele care conduc sau lucrează cu utilaje. În absența dovezilor care ar impune schimbări majore de politică, conștientizarea și continuarea cercetării sunt pași rezonabili pentru a echilibra beneficiile analgezice cu potențialele efecte comportamentale.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu