10 Minute
Un nou studiu controlat contestă presupunerea generală că toate grăsimile tari procesate sunt dăunătoare pentru sănătatea cardiovasculară. Cercetătorii au testat două grăsimi industriale comune — grăsimi interesterificate bogate în acid palmitic sau acid stearic — folosite în margarine, produse de patiserie și tartinabile, și nu au identificat efecte negative măsurabile asupra markerilor cheie ai riscului cardiovascular atunci când sunt consumate la niveluri tipice din dietă.
Un studiu controlat a constatat că grăsimile interesterificate nu au un impact negativ măsurabil asupra markerilor esențiali ai sănătății inimii atunci când sunt consumate la niveluri dietetice obișnuite. Credit: Stock
Ce a testat studiul și de ce este important
Studiul, coordonat de echipe de la King s College London și Universitatea Maastricht și publicat în American Journal of Clinical Nutrition, a analizat dacă grăsimile interesterificate folosite ca înlocuitori industriali pentru grăsimile trans și pentru unele grăsimi animale modifică pentru scurt timp markeri de sănătate cardiometabolică. Interestificarea este un procedeu tehnologic care rearanjează acizii grași pe molecula de glicerol pentru a obține grăsimi solide sau semisolide fără a genera grăsimi trans.
Înțelegerea efectelor asupra sănătății ale acestor grăsimi este esențială întrucât producătorii alimentari le folosesc tot mai frecvent în reformularea produselor — margarine, produse de patiserie, produse de cofetărie și tartinabile — pentru a reduce conținutul de acizi grași trans sau pentru a modifica profilul acizilor grași saturați. Preocupările publice legate de alimentele procesate au făcut din clarificarea riscurilor și beneficiilor acestor ingrediente o prioritate pentru autorități de reglementare, clinicieni și consumatori.
Cum a fost conceput studiul
Studiul a inclus 47 de adulți sănătoși într-un design dublu-orb, randomizat, cu trecere (crossover). Participanții au urmat două diete diferite, fiecare pe o perioadă de șase săptămâni, separate de o perioadă de spălare (washout). Fiecare regim alimentar a furnizat aproximativ 10% din energia zilnică provenind din grăsimile testate, integrate în alimente uzuale precum brioșe, produse de patiserie și tartinabile. Nici participanții, nici cercetătorii nu au știut care dintre grăsimi era consumată în fiecare perioadă dietetică, fapt care reduce riscul de părtinire și asigură estimări mai robuste ale efectelor acute.
Investigatori au măsurat un portofoliu larg de endopointuri cardiometabolice: colesterol total și HDL, trigliceride, raportul colesterol total la HDL (un indicator folosit frecvent pentru riscul cardiovascular), sensibilitatea la insulină, markeri ai inflamației, depozitarea de grăsime la nivel hepatic și funcția vasculară. Aceste măsurători includ tehnici clinice și metode de cercetare standardizate, utile pentru detectarea schimbărilor semnificative pe termen scurt ale riscului de boală cardiacă.
Principalele rezultate: niciun prejudiciu pe termen scurt detectat
Studiul nu a găsit diferențe semnificative între grăsimile interesterificate bogate în acid palmitic și cele bogate în acid stearic pentru variabilele măsurate. Profilele lipidelor sanguine, inclusiv colesterolul total, HDL și trigliceridele, au rămas comparabile din punct de vedere statistic între cele două diete. De asemenea, cercetătorii nu au raportat efecte adverse asupra inflamației sistemice, rezistenței la insulină, acumulării de grăsime hepatică sau măsurilor funcției vasculare pe parcursul perioadelor de șase săptămâni.
Coordonatorii studiului au interpretat rezultatele ca fiind încurajatoare pentru utilizarea la nivel de consumator a acestor grăsimi procesate industrial la cantități tipice. Profesorul Wendy Hall de la King s College London a subliniat că datele sugerează că aceste grăsimi interesterificate sunt puțin probabil să deterioreze sănătatea cardiovasculară când sunt integrate la niveluri rezonabile în dieta zilnică. Profesorul Sarah Berry a adăugat că procedura de interesterificare permite obținerea de grăsimi tari fără a genera acizi grași trans nocivi și poate susține eforturile de reducere a conținutului de grăsimi saturate în anumite produse.
Limitele studiului și pașii următori
Durata tratamentelor — șase săptămâni pentru fiecare dietă — este adecvată pentru a identifica modificări în colesterol și în mulți biomarkeri cardiometabolici, însă nu oferă informații despre efectele pe termen lung, cum ar fi incidența bolii coronariene clinice în decurs de ani sau decenii. Studiul a fost realizat în populație de adulți sănătoși, astfel că sunt necesare investigații suplimentare la persoanele în vârstă, la cei cu boli metabolice precum diabetul zaharat de tip 2 sau dislipidemii și la populații cu risc cardiovascular ridicat. Studii randomizate mai lungi, cu eșantioane mai mari, precum și analize epidemiologice pe coorte extinse vor contribui la clarificarea dacă efecte mai subtile sau cumulative apar în urma consumului cronic.
Pentru moment, studiul furnizează dovezi că nu toate grăsimile procesate au același profil de risc și că grăsimile interesterificate bogate în acid palmitic sau acid stearic, administrate la niveluri realiste, nu cresc valorile markerilor de risc cardiovascular pe termen scurt. Această nuanță este importantă pentru formularea recomandărilor de sănătate publică, pentru reformularea produselor alimentare și pentru alegerile informate ale consumatorilor privind grăsimile din dietă.
Context tehnic: ce este interesterificarea și cum influențează grăsimile
Interestificarea este un proces chimic sau enzimatic care rearanjează acizii grași pe scheletul glicerolului din trigliceride, schimbând astfel proprietățile fizice, cum ar fi punctul de topire și textura, fără a crea izomeri trans. Procedeul permite obținerea unor grăsimi cu consistență solidă la temperatura camerei, necesare pentru anumite produse finit, păstrând în același timp stabilitatea la procesare și la depozitare. Din punct de vedere biochimic, poziția acizilor grași pe glicerol poate afecta modul în care aceștia sunt digerați, absorbiți și metabolizați, ceea ce justifică studierea efectelor interesterificării asupra markerilor metabolici.
Acizii grași testați în studiul menționat sunt acidul palmitic, un acid gras saturat cu 16 atomi de carbon, și acidul stearic, tot un acid gras saturat, cu 18 atomi de carbon. Acidul palmitic este frecvent asociat cu creșteri ale LDL-colesterolului în unele contexte alimentare, însă efectul depinde de matricea alimentară și de modul de procesare. Acidul stearic, în multe studii, are un impact mai neutru asupra LDL în comparație cu alți acizi grași saturați, iar mecanismele biochimice includ diferențe în oxidarea hepatică și în modularea enzimei HMG-CoA reductază. Prin urmare, compararea intereserificatelor bogate în palmitat cu cele bogate în stearat oferă informații importante pentru politica de reformulare alimentară.
Detalii metodologice și rigurozitate științifică
Designul dublu-orb și crossover al studiului aduce avantaje semnificative: fiecare participant servește drept propriul control, ceea ce reduce variabilitatea interindividuală și crește puterea statistică pentru un număr modest de subiecți. Perioada de spălare a fost folosită pentru a minimaliza efectele reziduale dintre cele două perioade dietetice. Măsurătorile cuprinse au inclus analize standardizate ale lipidelor serice, teste pentru evaluarea sensibilității la insulină — cum ar fi HOMA-IR sau măsurători bazate pe clamp metabolic în unele protocoale — evaluări ale inflamației prin hs-CRP și citokine, imagistică pentru evaluarea conținutului de grăsime hepatică și metode noninvazive pentru funcția endotelială, de exemplu flow-mediated dilation.
Analizele statistice adecvate, inclusiv testele pentru diferențe medii în design crossover, ajustările pentru potențiale covariate precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală și conformitatea dietetică, precum și teste pentru efecte de ordine (ordinea în care au fost urmate dietele) sporesc credibilitatea rezultatelor. Totuși, puterea studiului rămâne limitată pentru detectarea unor efecte foarte mici sau pentru subgrupuri specifice, motiv pentru care autorii recomândă replicare pe eșantioane mai mari.
Implicarea pentru reformularea produselor alimentare și reglementare
Pe măsură ce politicile de sănătate publică au vizat eliminarea acizilor grași trans din alimente, industria a adoptat diferite strategii de reformulare. Interestificarea a apărut ca o soluție tehnică care permite păstrarea unor proprietăți funcționale pentru produse în care textura este esențială, cum ar fi margarinea sau produsele de patiserie, fără a recurge la hidrogenare parțială care generează trans grăsimi. Rezultatele studiului susțin ipoteza că, la niveluri realiste de consum, aceste grăsimi interesterificate nu determină creșteri rapide ale markerilor de risc cardiovascular, ceea ce poate influența decizii privind etichetarea și recomandările privind reformularea produselor.
Autoritățile de reglementare și experții în politici alimentare trebuie însă să echilibreze aceste dovezi pe termen scurt cu date pe termen lung și cu informații epidemiologice. Etichetarea clară a ingredientelor, transparența în privința proceselor tehnologice (de exemplu mențiuni privind interesterificarea) și evaluările riscurilor la nivel populațional rămân componente esențiale ale unei strategii prudente de sănătate publică.
Ce înseamnă pentru consumatori și profesioniștii din sănătate
Consumul moderat de produse care conțin grăsimi interesterificate, în contextul unei diete echilibrate, pare să nu crească pe termen scurt markerii de risc cardiovascular, conform acestui studiu. Totuși, recomandările dietetice generale rămân aceleași: limitarea consumului de grăsimi saturate acolo unde este indicat, favorizarea surselor de grăsimi insaturate sănătoase — uleiuri vegetale, pește gras, nuci și semințe — și integrarea într-un model alimentar bogat în legume, fructe, cereale integrale și fibre. Profesioniștii din sănătate trebuie să interpreteze rezultatele în contextul fiecărui pacient, luând în calcul istoricul medical, factorii de risc cardiovascular și preferințele alimentare.
Direcții viitoare de cercetare
Următoarele etape recomandate includ studii randomizate pe perioade mai lungi, în care să se urmărească evenimente clinice majore sau modificări structurale ale vaselor de sânge, studii în populații vulnerabile și investigații mecanistice care să detalieze modul în care poziția acizilor grași pe glicerol afectează metabolismul lipidelor, inflamația și homeostazia energetică. De asemenea, cercetările epidemiologice pe cohorte mari pot evalua asocierea consumului cronic de produse interesterificate cu mortalitatea cardiovasculară și morbiditatea pe termen lung.
Concluzie
Acest studiu aduce dovezi controlate că nu toate grăsimile procesate sunt identice din perspectiva riscului cardiometabolic pe termen scurt. Grăsimile interesterificate bogate în acid palmitic sau acid stearic, consumate la niveluri realiste în dietele zilnice, nu au determinat creșteri ale markerilor de risc cardiovascular în perioade de șase săptămâni. Rezultatele sunt relevante pentru politici de reformulare, pentru producătorii alimentari și pentru consumatori, dar nu înlocuiesc nevoia unor studii mai ample și pe termen lung pentru a confirma siguranța pe termen lung și efectele asupra sănătății publice.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu