6 Minute
Pe măsură ce numărul de diagnostice de demență crește odată cu îmbătrânirea populației la nivel mondial, tot mai multe cercetări sugerează că o proporție surprinzătoare dintre aceste cazuri ar putea avea o altă origine: ficatul. Analize recente indică faptul că până la 13% dintre persoanele etichetate cu demență în Statele Unite ar putea suferi, de fapt, un declin cognitiv cauzat de disfuncție hepatică — o afecțiune care, în multe situații, este cel puțin parțial reversibilă.
Cum poate boala hepatică să mimeze demența
Encefalopatia hepatică (EH) este termenul medical pentru deteriorarea cognitivă produsă de insuficiența hepatică sau de o disfuncție hepatică severă. Când ficatul nu poate elimina eficient toxinele și nu reglează corect echilibrul metabolic, aceste dezechilibre afectează mai multe organe — în special creierul. Simptomele pot include pierderi de memorie, confuzie, dificultăți de concentrare, tulburări motorii precum tremor sau căderi și chiar halucinații. Pentru medicii care observă aceste semne la pacienții în vârstă, tabloul clinic poate semăna foarte mult cu demența neurodegenerativă primară.
EH este frecventă în boala hepatică avansată: peste 40% dintre persoanele cu ciroză dezvoltă un anumit grad de encefalopatie. Totuși, legătura dintre sănătatea ficatului și funcția cognitivă rămâne adesea neobservată în clinicile pentru demență. După cum a subliniat hepatologul Jasmohan Bajaj în 2024, profesioniștii din sănătate trebuie să fie conștienți de suprapunerea dintre sindroamele de demență și encefalopatia hepatică tratabilă.
Datele din spatele îngrijorării privind diagnosticul greșit
Echipe conduse de cercetători de la Virginia Commonwealth University au revizuit baze mari de date medicale pentru a testa cât de des apar markeri de boală hepatică la persoane înregistrate ca având demență. Într-un studiu inițial care a inclus 177.422 de veterani din SUA diagnosticați cu demență între 2009 și 2019, investigatori au constatat că peste 10% aveau scoruri FIB-4 ridicate — un indice folosit frecvent pentru a estima fibroză hepatică (cicatrizare) pe baza analizelor de sânge standard — deși niciunul nu avea un diagnostic formal de boală hepatică în fișă.
Pentru a verifica dacă acest rezultat se aplică dincolo de populația de veterani, echipa a repetat analiza pe un eșantion național mai larg de 68.807 pacienți. Rezultatul a fost elocvent: aproape 13% dintre cei diagnosticați cu demență aveau scoruri FIB-4 ridicate, ceea ce sugerează prezența probabilă a unei fibroze hepatice semnificative sau a cirozei.
Până la 13% din persoanele diagnosticate cu demență în SUA ar putea avea un diagnostic greșit. (Rido/Canva)
De ce contează: tratament și reversibilitate
Implicarea cheie este clinică: encefalopatia hepatică este adesea tratabilă sau poate fi gestionată, în special dacă este identificată precoce. Intervențiile variază de la modificări dietetice și medicamente menite să reducă amoniacul sanguin și alte toxine, până la abordarea factorilor care stau la baza bolii hepatice — cum ar fi hepatitele virale, leziunile asociate consumului de alcool, boala hepatică grasă non-alcoolică legată de obezitate, diabetul și hipercolesterolemia.
Rapoartele de caz și experiența clinică arată îmbunătățiri dramatice. În cel puțin doi pacienți anterior etichetați cu demență, tratamentul encefalopatiei hepatice a rezolvat pierderile de memorie, tremorul, căderile și halucinațiile — restaurând personalitatea și funcționalitatea, spre bucuria familiilor. „Este o persoană diferită”, a observat un partener după ce tratamentul a inversat simptome considerate progresive și ireversibile.
Ciroza — înlocuirea țesutului hepatic sănătos cu țesut cicatriceal din cauza leziunilor persistente — amplifică aceste riscuri deoarece compromite detoxifierea și reglarea metabolică. Totuși, studii recente pe modele animale sugerează că unele modificări hepatice asociate vârstei ar putea fi reversibile dacă intervențiile încep devreme, ceea ce oferă speranța că îmbunătățirea sănătății hepatice ar putea aduce și beneficii cognitive.
Ciroza este rezultatul unui proces de leziune hepatică persistentă, în care țesutul sănătos a fost înlocuit treptat cu țesut cicatriceal. (Kuo Du et al., Nature Aging, 2024)
Disparități în sănătate și oportunități ratate
Cercetătorii au observat, de asemenea, tipare demografice între pacienții cu scoruri FIB-4 ridicate. O proporție mai mare erau persoane non-albe, sugerând existența unor disparități în accesul la îngrijiri atât pentru boala hepatică, cât și pentru diagnosticarea demenței. Autorii notează că barierele în calea screeningului și tratamentului precoce — de la accesul limitat la specialiști până la obstacole socioeconomice — pot contribui la povara inegală a deficiențelor cognitive legate de ficat, nediagnosticate.
Deoarece disfuncția hepatică afectează mai multe organe — rinichi, pancreas, inimă și creier — screeningul pentru boli hepatice la pacienții cu tulburări cognitive noi sau atipice este un pas de cost redus cu potențial beneficiu mare. Așa cum subliniază Bajaj și colegii săi, integrarea unor indici simpli din sânge, precum FIB-4, în evaluările cognitive de rutină ar putea semnaliza factori tratabili ai declinului.
Perspective de la experți
„Când evaluăm pierderea memoriei, ne concentrăm adesea exclusiv pe creier. Însă organismul funcționează ca un sistem — rolul ficatului în eliminarea toxinelor și în echilibrarea metabolismului influențează direct cogniția”, spune dr. Elena Vargas, neurolog cliniciană și specialistă în tulburări cognitive. „A pune câteva întrebări suplimentare despre factorii de risc hepatic și a solicita indici hepatici de bază poate schimba traiectoria unui pacient, transformând un declin considerat ireversibil într-o recuperare semnificativă.”
Privind înainte, creșterea conștientizării, protocoalele de screening îmbunătățite și accesul echitabil la îngrijirea bolilor hepatice ar putea reduce fracțiunea de cazuri de demență diagnosticate greșit, deschizând în același timp căi terapeutice pentru persoanele ale căror simptome cognitive sunt determinate de o boală sistemică tratabilă. Pentru medici și familii, mesajul esențial este simplu: a privi dincolo de creier poate salva funcția cognitivă.
Sursa: sciencealert
Lasă un Comentariu