7 Minute
Noi cercetări realizate pe un lot mare din Marea Britanie asociază atât băuturile îndulcite cu zahăr, cât și variantele cu puțin sau fără zahăr cu rate mai mari de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD) și cu un conținut crescut de grăsime hepatică. Constatările contrazic ideea că sucurile „zero-calorii” sau băuturile dietetice sunt nevinovate și indică apa ca o opțiune protectoare și preferabilă în dietă.
Atât băuturile „regular” îndulcite cu zahăr, cât și cele etichetate ca „diet” pot crește riscul de ficat gras, sugerează noile date. Chiar și un consum modest a fost corelat cu o acumulare mai mare de grăsime hepatică și, în cazuri, cu un risc crescut de mortalitate legată de afecțiuni hepatice.
Big data, semnal clar: ce a arătat studiul
Cercetătorii au analizat date dietetice și de sănătate provenite de la 123.788 de participanți din cohorta UK Biobank care nu aveau antecedente de boală hepatică la momentul inițial. Consumul de băuturi a fost înregistrat prin multiple chestionare dietetice de 24 de ore, iar participanții au fost urmăriți pe o durată mediană de 10,3 ani. Pe parcursul urmăririi, 1.178 de persoane au fost diagnosticate cu MASLD, iar 108 au decedat din cauze legate de ficat.
Analiza a arătat că un consum zilnic mai mare de aproximativ 250 de grame (echivalentul aproximativ al unei doze sau conserve) de fie băuturi îndulcite cu zahăr (SSBs), fie băuturi cu conținut redus sau fără zahăr (LNSSBs) s-a asociat cu un risc semnificativ mai mare de MASLD. Raportul de risc (hazard ratio) indică un risc cu aproximativ 60% mai mare pentru LNSSBs (HR 1,599) și cu ~50% mai mare pentru SSBs (HR 1,469). Ambele tipuri de băuturi au fost corelate și cu măsuri obiective mai ridicate ale conținutului de grăsime hepatică. Este important de subliniat că, în această cohortă, doar consumul de LNSSBs a arătat o asociere statistic semnificativă cu mortalitatea legată de ficat.
Cum ar putea dăuna „băuturile dietetice” ficatului?
La prima vedere, concluziile pot părea contraintuitive: băuturile cu puține calorii sau fără zahăr sunt adesea promovate ca alternative mai sănătoase. Totuși, autorii studiului și cercetări anterioare propun că există căi biologice plauzibile prin care aceste produse pot influența metabolismul și sănătatea hepatică.
Băuturi îndulcite cu zahăr
- Determină creșteri rapide ale glicemiei și ale secreției de insulină, condiții care favorizează acumularea de lipide în ficat.
- Promovează creșterea în greutate și potențial creșterea nivelului de acid uric; ambele sunt factori legați de acumularea de grăsime la nivel hepatic și de dezvoltarea steatozei.
Alternativele cu puțin sau fără zahăr
- Pot modifica microbiomul intestinal în moduri care afectează procesele metabolice și reglarea energetică; modificările microbiotei pot influența metabolizarea nutrienților și inflamația sistemică.
- Pot interfera cu senzația de sațietate, crescând poftele pentru alimente dulci sau calorice și, în anumite cazuri, pot declanșa răspunsuri insulinice sau metabolice chiar și în absența unui aport caloric semnificativ.
Autorul principal Lihe Liu a subliniat că noua analiză „contesta percepția comună că băuturile dietetice sunt inofensive.” Echipa de cercetare a observat că, în această bază de date, un consum modest — aproximativ o doză pe zi — a fost suficient pentru a evidenția un risc mai mare de MASLD. Această constatare sugerează că și frecvența moderată a consumului acestor băuturi are relevanță clinică pentru sănătatea hepatică.
Schimbarea simplă: apa reduce riscul
Unul dintre cele mai practice rezultate ale studiului: înlocuirea băuturilor îndulcite cu zahăr sau a celor cu îndulcitori artificiali cu apă a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de MASLD. În termeni procentuali, înlocuirea băuturilor îndulcite cu zahăr cu apă a redus riscul cu aproximativ 12,8%, în timp ce înlocuirea băuturilor îndulcite artificial cu apă a redus riscul cu aproximativ 15,2%. În schimb, înlocuirea SSBs cu LNSSBs (sau viceversa) nu a adus un beneficiu clar, ceea ce sugerează că substituția optimă pentru sănătatea ficatului este consumul de apă.
Aceste rezultate susțin liniile directoare de sănătate publică care recomandă reducerea consumului atât de băuturi îndulcite cu zahăr, cât și de băuturi îndulcite artificial, ca parte din strategiile mai largi de prevenire a bolilor cardio-metabolice și hepatice. Promovarea apei ca băutură de bază poate fi una dintre cele mai eficiente măsuri individuale și populaționale pentru reducerea riscului de MASLD și pentru îmbunătățirea sănătății metabolice.
Implicații pentru sănătatea publică și cercetare
MASLD — denumită anterior boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD) — afectează în prezent, conform estimărilor, aproximativ o treime din populația globală și reprezintă o cauză în creștere a morbidității și mortalității legate de ficat. Având în vedere această povară epidemiologică, autorii solicită studii randomizate pe termen lung și analize genetice care să investigheze cauzalitatea, precum și modul în care zaharurile și îndulcitorii interacționează cu microbiomul intestinal și cu căile metabolice implicate în acumularea de grăsime hepatică.
Din perspectiva sănătății publice, implicațiile sunt multiple: politici care reglementează etichetarea și promovarea băuturilor îndulcite, intervenții comunitare care încurajează consumul de apă, și integrarea evaluării consumului de băuturi îndulcite în screeningul riscului metabolic pot contribui la reducerea incidenței MASLD. De asemenea, este importantă educația medicală pentru clinicieni, astfel încât aceștia să poată prescrie schimbări dietetice bazate pe dovezi și să discute despre riscurile asociate cu utilizarea frecventă a îndulcitorilor artificiali.
Pe partea metodologică, punctele forte ale studiului includ dimensiunea mare a eșantionului, durata relativ lungă de urmărire și utilizarea chestionarelor repetitive de 24 de ore, care reduc erorile de măsurare legate de raportarea dietetică. Limitările includ natura observțională a analizei, posibilitatea unor factori confuzori reziduali (de exemplu, tiparele de activitate fizică, dieta generală, consumul de alcool sau statusul socio-economic) și faptul că mecanismele biologice detaliate rămân încă parțial neclare. De aceea, autorii recomandă studii mecanistice, clinice și genetice suplimentare.
Pentru clinicieni și consumatori, recomandarea practică rămâne prudentă și simplă: atunci când este posibil, alegeți apă ca principală băutură, limitați consumul de băuturi îndulcite cu zahăr și folosiți cu precauție băuturile cu îndulcitori artificiali, în special în cazul persoanelor cu factori de risc cardio-metabolic sau cu semne de acumulare de grăsime hepatică. Măsuri complementare, cum ar fi reducerea aportului total de zahăr, creșterea activității fizice și monitorizarea parametrilor metabolici (glicemie, lipide, transaminaze hepatice), sunt relevante pentru prevenția MASLD.
În final, deși sunt necesare dovezi suplimentare pentru stabilirea unor relații cauzale definitive, această analiză adaugă probe importante care favorizează o reevaluare a rolului băuturilor „fără zahăr” în strategiile de sănătate publică pentru prevenția bolilor hepatice și metabolice. Apa rămâne opțiunea cu cel mai mic risc pentru sănătatea hepatică și metabolică.
Sursa: scitechdaily
Lasă un Comentariu