11 Minute
Why you should be cautious about sharing bathroom items
Când călătorești sau stai departe de casă poate fi tentant să împrumuți un prosop, un aparat de ras sau o periuță de dinți. Cercetările în microbiologie și studiile epidemiologice arată că împărțirea acestor obiecte de baie uzuale poate transmite agenți patogeni — bacterii, virusuri și fungi — care pot supraviețui pe țesături, plastice și metale de la câteva ore până la câteva luni. Deși riscul absolut în cazul unei singure ocazii este adesea scăzut, împărțirea repetată sau obișnuită crește probabilitatea de colonizare sau infecție și poate expune persoane la tulpini rezistente la antibiotice, mai dificil de tratat.
Scientific background: how long pathogens survive on surfaces
Studiile de laborator care măsoară supraviețuirea agenților patogeni pe materiale arată variații mari în funcție de microorganism și tipul suprafeței. Unele fungi, precum Aspergillus, pot rămâne viabile pe pânză și plastic pentru mai mult de o lună. Anumite bacterii, inclusiv unele specii de Staphylococcus, pot persista luni sau chiar ani pe suprafețe uscate. Multe virusuri respiratorii și virusuri din familia herpes supraviețuiesc ore până la zile pe suprafețe, în timp ce virusurile fără înveliș și cele protejate de reziduuri organice pot persista mai mult timp.
Aceste date de supraviețuire provin din experimente controlate în care se variază temperatura, umiditatea și tipul materialului. Transmiterea în lumea reală depinde, de asemenea, de factori ai gazdei (leziuni ale pielii, stare imună), frecvența contactului și doza microbiană transferată. Trialurile randomizate care ar expune deliberat oameni la obiecte personale folosite sunt imposibile din punct de vedere etic, astfel că majoritatea dovezilor umane provin din rapoarte observaționale privind focarele și studii de transmitere în gospodării, școli sau săli sportive.
Este util să distingem între agenți patogeni envelopați și non-envelopați: virusurile envelopate (de ex. coronavirusuri, herpesvirusuri) sunt în general mai sensibile la condițiile de mediu și dezinfectanți, iar cele non-envelopate (de ex. norovirusuri) pot rezista mai mult. De asemenea, prezența materiei organice — sânge, salivă, resturi de piele — poate proteja microbii și extinde supraviețuirea lor pe obiecte. În plus, formarea de biofilm pe anumite suprafețe poate favoriza retenția bacteriană pe termen lung.
Item 1: Towels — a skin-infection vehicle
Prosoapele creează microclimate calde și umede care pot reține microbii pielii după utilizare. Studiile observaționale arată o asociere între împărțirea prosoapelor și transmiterea infecțiilor cutanate. De exemplu, o investigație epidemică în rândul adolescenților care practică sporturi de contact a constatat că indivizii care împrumutau prosoape erau semnificativ mai predispuși să dezvolte infecții cu Staphylococcus aureus rezistent la antibiotice (inclusiv MRSA). Într-un alt studiu de gospodărie, familiile care foloseau prosoape comune au raportat o răspândire mai mare în interiorul casei a infecțiilor cu Staph.
Staphylococcus aureus poate provoca impetigo (o infecție superficială a pielii) și, în cazuri rare, boli invazive precum sepsisul dacă pătrunde în fluxul sanguin prin tăieturi sau abraziuni. Persoanele cu răni, julituri sau frecare repetată a pielii sau sportivii care au microtraume cutanate frecvente sunt deosebit de vulnerabile. Spălatul cu săpun reduce încărcătura microbiană de pe piele, dar nu sterilizează; prin urmare, împărțirea frecventă a prosoapelor umede sau doar parțial uscate crește riscul de expunere cumulativă.
Pe lângă bacterii, prosoapele pot reține și fungi (de ex. dermatofite care cauzează micoze ale pielii) sau spori de mucegai dacă sunt depozitate umede. Menținerea igienei textilelor — spălare la temperaturi adecvate, uscarea completă și evitarea reutilizării imediate — sunt pași simpli pentru reducerea riscului. În contexte colective (săli de sport, vestiare, hoteluri) recomandările de igienă personală și politica de obiecte personale sunt măsuri eficiente pentru prevenirea focarelor locale de infecții cutanate.
Item 2: Toothbrushes — blood and saliva risks
Periuțele de dinți intră în contact direct cu salivă și pot abraza gingiile, producând sângerare microscopică care oferă o cale directă pentru agenții patogeni transmiși prin sânge. În diverse studii s-au izolat bacterii potențial patogene, cum ar fi Staphylococcus, Escherichia coli și Pseudomonas, de pe periuțele de dinți folosite. Virusuri precum herpes simplex tip 1 (HSV-1) și alte virusuri au demonstrat capacitatea de a supraviețui pe peri de plastic pentru zile, în condiții favorabile.
Împărțirea unei periuțe de dinți poate, prin urmare, transfera HSV-1 (herpes labial), virusul Epstein–Barr (mononucleoză) și — în cazuri rare dar documentate — virusuri transmise prin sânge, precum hepatita C, dacă există sânge contaminant. Multe persoane infectate cu hepatita C sunt asimptomatice și nu cunosc statutul lor, ceea ce crește riscul transmiterii neintenționate prin articole de igienă orală partajate. În plus, prezența biofilmelor bacteriene pe baza periilor poate proteja comunitățile microbiene și face mai dificilă îndepărtarea completă prin clătire simplă.
Pentru a limita riscurile, experții recomandă păstrarea periuțelor de dinți separate, clătirea și uscarea lor între utilizări, dar și înlocuirea la fiecare trei luni sau imediat după o boală acută. În situații de călătorie, periuțele de unică folosință sau capetele de rezervă sterile pot fi soluții practice. De asemenea, evitarea depozitării periuțelor într-un mediu închis și umed (de ex. într-o cană acoperită în baie) reduce condensul și proliferarea microbiană.
Item 3: Razors — cuts, blood and human papillomavirus
Aparate de ras, lamele și alte instrumente de ras sunt considerate obiecte cu risc ridicat deoarece taie frecvent pielea și pot purta sânge, vizibil sau invizibil. Papilomavirusurile umane (HPV), care provoacă negi comuni și alte leziuni cutanate, pot supraviețui pe obiecte inerte și au fost implicate în transmiterea prin instrumente de îngrijire personale partajate. De asemenea, aparatele de ras pot transmite și alți agenți patogeni transmiși prin sânge dacă sunt contaminate.
Dermatologii și specialiștii în controlul infecțiilor recomandă, în general, ca fiecare persoană să folosească aparatul său de ras personal și să evite împrumutarea, pentru a reduce riscul transmiterii încrucișate a patogenilor cutanați și a celor transmiși prin sânge. În plus, utilizarea lamelor de unică folosință sau schimbarea regulată a capetelor de ras, precum și curățarea adecvată și uscarea lamelor între utilizări, sunt măsuri care scad probabilitatea contaminării.
Pe lângă HPV, riscul teoretic include transmiterea MRSA sau a altor bacterii rezistente în cazul în care lama a fost utilizată pe o persoană cu colonizare sau infecție. În contexte profesionale sau în comunități cu transmitere cunoscută de agenți rezistenți, politicile stricte privind obiectele personale (prosoape, aparate de ras, periuțe) pot fi parte din strategiile de prevenție a infecțiilor.
Who is most at risk?
Anumite grupuri sunt mai susceptibile de a dezvolta infecții prin folosirea comună a obiectelor de baie: persoanele cu pielea ruptă (tăieturi, abraziuni), cei cu sistem imunitar slăbit (nou-născuți, persoane vârstnice, pacienți sub tratament imunosupresor) și cei cu afecțiuni cronice precum diabetul necontrolat, care afectează funcția celulelor imune. Sportivii și persoanele expuse frecvent la traumatisme cutanate sau transpirație abundentă sunt, de asemenea, la risc mai mare de a contracta infecții ale pielii din cauza textilelor și obiectelor personale contaminate.
Mai mult, mediile colective — internate, azile, închisori, săli de sport sau cămine studențești — pot favoriza transmiterea în absența unor practici adecvate de igienă. În astfel de medii, o singură persoană colonizată cu o tulpină rezistentă ar putea iniția un focar local dacă obiectele personale sunt frecvent împărțite. Evaluarea riscului trebuie adaptată la context: prezența persoanelor vulnerabile sau a unor condiții climatice care păstrează umiditatea va modifica recomandările practice.
Practical advice and prevention
Pentru a reduce riscul de transmitere, urmați pași practici de igienă: evitați împărțirea prosoapelor, aparatelor de ras și periuțelor de dinți; depozitați obiectele personale separat; spălați prosoapele și lavetele la temperaturi înalte (acolo unde materialul permite) și uscați-le bine; înlocuiți periuțele de dinți la fiecare 3 luni sau după o boală; folosiți aparate de ras de unică folosință pentru utilizator unic sau înlocuiți frecvent capetele; permiteți obiectelor dure (de ex. mânere, suporturi) să se usuce între utilizări și curățați mânerele și suporturile în mod regulat cu un dezinfectant adecvat.
Spălarea la temperaturi de 60°C cu detergent și uscarea completă la temperaturi ridicate sau expunerea la soare sunt eficiente în reducerea încărcăturii microbiene pe textile. Pentru obiecte nemodulabile la temperaturi mari, dezinfectanții pe bază de alcool 70% sau soluții pe bază de clor (diluții corespunzătoare) pot fi folosiți pentru curățare, având grijă la compatibilitatea cu materialele. În context clinic sau pentru persoane imunocompromise, se recomandă respectarea protocoalelor de control al infecțiilor și folosirea obiectelor de unică folosință când este posibil.
Pentru călători, împachetați un prosop compact, o periuță de dinți și un aparat de ras de călătorie pentru a evita împrumuturile. Dacă împrumutul este inevitabil, alegeți un prosop uscat și curat sau o lamă nouă, și evitați contactul direct al pielii cu articole orale folosite. De asemenea, fiți atenți la semnele unei infecții cutanate (înroșire, durere, puroi) și solicitați asistență medicală dacă simptomele se agravează.
Expert Insight
"Supraviețuirea microbilor pe suprafețe este variabilă, dar principiul este simplu: obiectele care intră în contact cu mucoasele sau cu pielea lezată amplifică riscul," spune Dr. Sarah Mitchell, clinician în boli infecțioase și lector în sănătate publică. "Renunțarea rutinară la împărțirea periuțelor de dinți, aparatelor de ras și prosoapelor este un obicei cu cost redus și beneficii mari. În medii cu persoane vulnerabile — neonati, persoane în vârstă, receptori de transplant — politici stricte privind obiectele personale pot preveni rezultate grave."
Din perspectiva sănătății publice, informarea populației despre riscurile asociate obiectelor personale și promovarea unor practici simple de igienă (separare, spălare, uscarea corectă, înlocuire regulată) sunt măsuri eficiente pentru reducerea transmiterii comunitare a agenților patogeni. Abordarea combinată — educație, politici locale și practici individuale — oferă o protecție mai bună decât oricare măsură luată izolat.
Conclusion
Dovezile științifice din studiile de supraviețuire în laborator și investigațiile epidemiologice indică faptul că prosoapele, periuțele de dinți și aparatele de ras pot transmite agenți patogeni în condiții realiste. Deși o expunere ocazională la obiectele unui membru al familiei poate prezenta un risc scăzut, împărțirea frecventă crește probabilitatea de colonizare și infecție, inclusiv cu tulpini rezistente la antibiotice și virusuri transmise prin sânge. Abordarea cea mai sigură este tratamentul acestor obiecte de igienă personală ca fiind pentru utilizare individuală, practicarea unei igiene corespunzătoare la spălare și înlocuire, și evitarea împărțirii în gospodăriile cu persoane vulnerabile.
Sursa: theconversation
Lasă un Comentariu